BREAKING Tribunalul ICSID a publicat decizia în dosarul Roșia Montană. Motivele pentru care a dat dreptate României

Tribunalul arbitral al Băncii Mondiale (ICSID) a publicat miercuri (aproape) integral motivarea în dosarul Roșia Montană, prin care a dat dreptate României în procesul intentat de Gabriel Resources. Instituția arată că nu a existat o conspirație sau o politică de stat prin care autoritățile române au dorit să obțină controlul asupra investiției și că statul român nu a abuzat de puterile sale în detrimentul investitorilor.

• Decizia integrală a ICSID poate fi citită aici.

„Nu există nicio dovadă că întregul proces care a dus la respingerea proiectului de lege a fost afectat de un abuz de putere sau de o conspirație pentru a submina investițiile reclamanților”, arată documentul.

Gabriel Resources afirmase că anumite acțiuni, acte și omisiuni ale autorităților au fost „parte a unei politici de stat menite să obțină controlul asupra obiectului investiției” și că au fost determinate de o conspirație, o campanie deliberată sau un model sau un scop subiacent.

Tribunalul ICSID recunoaște faptul că reclamanții au făcut investiții substanțiale în acest proiect care, din păcate, nu s-au materializat.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

„Cu toate acestea, este important de reamintit faptul că nu s-au materializat nici pentru Guvern, în calitate de partener în asociere în participație al Reclamanților în cadrul Proiectului. Acesta nu este un caz în care un stat a abuzat de puterile sale suverane pentru a profita de eforturile și capitalul investitorilor privați în detrimentul acestor investitori. Nu este nici un caz în care un stat a intervenit pentru a transfera un proiect profitabil de la un investitor privat la unul mai favorizat. Acesta este un caz în care provocările de mediu, sociale, culturale și economice cu care se confruntă un proiect minier masiv s-au dovedit până acum a fi insurmontabile în circumstanțe în care vina nu poate fi atribuită în mod corect unei singure părți sau unei singure cauze”, arată instituția.

„Nu se contestă faptul că acest proiect a fost influențat de „politică” sau că decizia de a accepta sau respinge proiectul de lege a fost ghidată de considerente „politice”. Cu toate acestea, acest lucru nu înseamnă că procesul a fost influențat „politic” în modul în care susțin reclamanții, adică prin încălcarea noțiunilor fundamentale de justiție și prin încălcarea procesului echitabil și a drepturilor reclamanților. În acest caz, a fost vorba de politică, deoarece acesta a fost un proiect complex cu implicații naționale și transfrontaliere, care a atins aspecte de mediu, sociale, juridice și economice, după cum s-a discutat mai sus. – Mai mult, nu există nicio dovadă că întregul proces care a dus la respingerea proiectului de lege a fost viciat de un abuz de putere sau de o conspirație pentru a submina investițiile reclamanților. Politicienii spun ceea ce vor să spună în interviurile cu mass-media; ceea ce este mai important este modul în care statul, în diferitele sale manifestări, a tratat efectiv Proiectul. În ceea ce privește posibila discriminare bazată pe presupusul tratament disparat și favorabil al altor proiecte, Tribunalul face din nou referire la raționamentul său de mai sus, conform căruia statul a procedat așa cum a procedat în ceea ce privește anumite elemente ale procesului de evaluare de mediu, cum ar fi ADC-urile etc., din cauza unor considerente specifice care se aplicau Proiectului în sine. Nu s-a demonstrat că s-a luat vreo măsură în ceea ce privește proiectul fără un temei legal sau rațional. Pur și simplu, nu există niciun temei probatoriu pentru a concluziona că acest proiect a fost tratat mai puțin favorabil decât alte proiecte”, se mai arată în decizie.

Tribunalul nu consideră astfel că statul român a acționat în mod arbitrar sau discriminatoriu; a refuzat reclamanților un proces echitabil; a contrazis declarațiile specifice făcute reclamanților sau așteptările legitime ale reclamanților; a abuzat de puterile sale; nu a reușit să ofere protecție fizică și securitate reclamanților; a tratat reclamanții și/sau investițiile reclamanților în mod diferit față de alți investitori în circumstanțe similare; nu a onorat niciuna dintre promisiunile pe care le-a făcut cu privire la investițiile reclamanților; sau a privat reclamanții de utilizarea rezonabilă a investițiilor reclamanților și a beneficiilor rezultate.

„Tribunalul nu poate concluziona că a existat o încălcare a vreuneia dintre prevederile BIT-ului dintre Regatul Unit și România și/sau Canada-România”, mai arată decizia.

Articol în curs de actualizare…

Amintim că România a câștigat procesul cu Gabriel Resources în dosarul Roșia Montană, în care compania ar fi urmat să exploateze resursele de aur din această zonă. Gabriel Resources cerea despăgubiri de 6,7 miliarde euro.

Statul român nu va plăti nicio despăgubire companiei Gabriel Resources în cazul Roșia Montană.

Din contră, România urmează să recupereze cheltuieli de judecată.