sursa foto: Pixabay
Ministerul Muncii pregătește o schimbare importantă pentru cei care se ocupă de administrarea căminelor de îngrijire a persoanelor vârstnice. Modificarea îi vizează pe cei care administrează aceste cămine prin intermediul unor societăți comerciale cu scop lucrativ. Mai exact, îi lasă fără aproape tot profitul obținut, pentru că vor fi nevoiți să reinvestească 90 la sută din profit în dezvoltarea serviciului social.
Potrivit ministerului Muncii, care a pus în transparență publică modificările legislative în perioada 8-17 septembrie, unul dintre articole vizează o schimbare a legii asistenței sociale 292/2011:
”Art. 37. (1) Furnizorii de servicii sociale sunt:
- a) persoane juridice de drept public, care au atribuţii stabilite prin lege privind acordarea serviciilor sociale;
- b) persoane fizice sau juridice de drept privat, cu sau fără scop lucrativ, care au prevăzute în actul de înfiinţare/statut acordarea de servicii sociale așa cum sunt clasificate în Nomenclatorul serviciilor sociale;
(2) Furnizorii de servicii sociale prevăzuți la alin.(1) pot fi:
- a) serviciile publice de asistență socială cu personalitate juridică;
- b) unitatea administrativ-teritorială, prin primărie, pentru serviciile publice de asistență socială organizate ca un compartiment funcțional în aparatul de specialitate al primarului;
- c) asociațiile de dezvoltare intercomunitară înființate de mai multe unități administrativ teritoriale în vederea furnizării în comun a serviciilor publice de asistență socială și/sau a serviciilor sociale;
- d) structuri specializate ale administrației publice centrale;
- e) asociațiile, fundațiile și federațiile;
- f) cultele recunoscute în România;
- g) formele de exercitare independentă, în condiții de liberă practică, ale profesiei de asistent social, prevăzute la art.9 din Legea nr.466/2004 privind Statutul asistentului social, cu modificările și completările ulterioare;
- h) persoanele fizice autorizate în condiţiile legii;
- i) întreprinderile sociale atestate în baza prevederilor art.8 alin.(1) din Legea nr.219/2015 privind economia socială, cu modificările și completările ulterioare.
(3) Toți furnizorii de servicii sociale, atât publici cât și privați, sunt obligați să respecte prevederile legislative, aplicabile serviciilor sociale furnizate.”
Iar în expunerea de motive a proiectului, este menționată și „revizuirea criteriilor de acreditare a persoanelor juridice care doresc să obțină calitatea de furnizori de servicii sociale, vizând în principal interzicerea prestării serviciilor sociale de către operatorii economici cu scop lucrativ, cu excepția celor care sunt întreprindere socială.”
Un cititor Economedia, care reprezintă o societate comercială ce administrează un cămin pentru persoane vârstnice cu 17 beneficiari este nemulțumit de noile prevederi.
„Oferim servicii sociale în România de 8 ani. În această perioadă ne-am dezvoltat și am oferit servicii fără a încălca legislația în vigoare, am încercat să fim cât mai buni. Recunoaștem că scopul este unul social, dar ca și orice om, dorim sa creștem, să ne dezvoltăm și totodată să câștigăm mai mult și nu ne este rușine să spunem că dorim să obținem profit. Practic, prin această modificare nu va mai putea oferi servicii sociale nicio societate comercială din România care dorește sa obțină profit!”, ne-a spus citititorul Economedia, care nu a dorit să își facă publică identitatea.
El se teme că schimbările avute în vedere de autorități i-ar putea desființa afacerea dacă societățile comerciale nu vor mai putea administra cămine pentru îngrijirea vârstnicilor.
Conform Registrului electronic unic al serviciilor sociale la data de 6 septembrie 2023, erau 3.788 furnizori de servicii sociale acreditați, din care furnizori publici 1.535, respectiv 2.253 furnizori privați (1.666 organizații neguvernamentale; 165 culte recunoscute de lege; 422 operatori economici cu scop lucrativ, în condiții speciale, prevăzute de lege), a precizat ministerul Muncii într-un răspuns pentru Economedia.
În cele 402 cămine de batrâni ale Asociațiilor și Fundațiilor sunt 15.788 de locuri, cele 225 de societăți comerciale au 10.107 locuri, iar în cele 120 cămine publice sunt 1.076 de locuri.
Cititorul Economedia care spune că vrea și profit din afacerea pe care o administrează estimează că în cele peste 200 de societăți comerciale care administrează cămine de bătrâni lucrează circa 5.000 de angajați.
Modificările din lege, spun surse din ministerul Muncii pentru Economedia, nu duc însă la închiderea societăților respective, ci sunt prevederi din legea 219/2015 privind economia socială care sunt acum transpuse și în altă lege.
Potrivit surselor citate, „nu se desființează nimic ca efect al actului normativ. Se intenționează să fie introdusă o normă tranzitorie ca licențele în vigoare să continue până la data expirării. Ulterior își pot schimba forma de organizare din Societăți (Comerciale) în Întreprinderi Sociale. Particularitatea în cazul întreprinderilor sociale e că se impune, prin lege, ca 90% din profitul realizat e să fie reinvestit în scopul dezvoltării serviciului social. Este un model european care a funcționat cu succes în țările de lângă noi. Totuși vorbim despre un domeniu în care activitatea nu e neapărat un business ci mai degrabă o vocație în care primează grija față de ceilalți.”
Cititorul Economedia, administrator de cămin privat, este însă de altă părere: „În toată lumea există cămine de batrâni administrate de societăți private sau fonduri de investiții. Acolo nu se pune problema de profit? Fără profit cine va mai face noi investiții? Ne bazăm pe Biserică și ONG care se bazează pe subvenții și donații pentru a putea îngriji bătrânii?”
Tot el mai spune că trebuie să se schimbe și atitudinea echipelor de control pentru ca situația din căminele cu probleme să se îmbunătățească. „La ce ajută atâtea proceduri si registre?, am întrebat. Am primit următorul răspuns (de la un reprezentant AJPIS): Și când venim în control la ce vreți să vă controlăm? Niciodată, nici la ultimele controale din iulie și august nu s-au dus să pună mâna pe un bătrân, să verifice ce este cu el!”
Proiectul de lege va fi dezbătut public în perioada următoare, iar după includerea modificărilor care ar putea fi făcute, documentul va ajunge în ședința de guvern, cu avizele necesare și de la celelalte instituții.