Care sunt principalele măsuri fiscale care se aplică începând cu 1 ianuarie 2024

În data de 26 septembrie, Guvernul României a aprobat Legea nr. 296/2023 prin care se aduc importante schimbări fiscale pentru reducerea deficitului bugetar și asigurarea sustenabilitățîi financiare a României pe termen lung. După multiple dezbateri, Legea a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 977 din dată de 27 octombrie 2023.

Avocații și consultanții casei de avocatură Noerr au rezumat cele mai importante măsuri fiscale de care atât companiile cât și persoanele fizice trebuie să țină cont începând cu data de 1 ianuarie 2024.  Majoritatea măsurilor fiscale intră în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2024, dar sunt anumite excepții conform celor menționate mai jos.

1. Impozit pe profit

Ø   Companiile care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri mai mare de 50 mil. euro, datorează un impozit minim în anul curent dacă acesta din urmă este mai mare decât impozitul pe profit calculat de companie conform regulilor generale aplicabile sau dacă compania înregistrează pierdere fiscală;

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Ø   Cifra de afaceri se calculează conform formulei CA = VT – Vs, iar impozitul minim se calculează conform formulei IMCA = 1% x (VT – Vs – I – A), unde indicatorii au următoarea semnificație:

• VT = venituri totale;
• Vs = venituri care se scad din veniturile totale: (i) venituri neimpozabile; (îi) venituri aferente costurilor stocurilor de produse; (iii) venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie; (iv) venituri din producţia de imobilizări corporale şi necorporale, care nu sunt cuprinse în indicatorul I; (v) venituri din subvenţîi; (vi) veniturile realizate din despăgubiri  de la societăţile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natură stocurilor sau a activelor corporale proprii; (vii) veniturile reprezentând accizele care au fost reflectate concomitent în conturile de cheltuieli.
• I = valoarea imobilizărilor în curs de execuție ocazionate de achiziția/producția de active, înregistrate în evidența contabilă începând cu data de 1 ianuarie 2024;
• A = amortizarea contabilă la nivelul costului istoric aferentă activelor achiziționate/produse începând cu data de 1 ianuarie 2024. Nu se cuprinde în acest indicator amortizarea contabilă a activelor incluse în valoarea indicatorului I.

Ø   Impozitul minim pe cifra de afaceri se determină înainte de recuperarea pierderii fiscale din anii precedenți;

Ø   Din impozitul minim se pot scădea sumele aferente sponsorizărilor/actelor de mecenat, în limita de deducere prevăzută de lege;

Ø   Se introduc reglementări pentru plata impozitului minim pe cifra de afaceri și în cazul grupurilor fiscale;

Ø   Pentru persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale se stabilește un impozit suplimentar pe cifra de afaceri de 0,5% pentru perioada 2024-2025. Impozitul se calculează conform formulei de mai sus;

Ø   Instituțiile de credit – persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituțiilor de credit – persoane juridice străine, vor plăti un impozit suplimentar pe cifra de afaceri de 2% pentru perioada 2024-2025 și de 1% începând cu 2026.  Pentru aceste companii, se vor aplica reguli speciale de calcul.

2. Impozit pe veniturile microîntreprinderilor

Ø   Se introduc noi cote de impozitare, astfel:

• 1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depășesc 60.000 euro inclusiv și care nu desfășoară activitățile prevăzute mai jos;
• 3%, pentru microîntreprinderile care: (i) realizează venituri peste 60.000 euro; sau (îi) desfășoară activități, principale sau secundare corespunzătoare activităților IT, HORECA, juridice (numai pentru societățile profesionale cu personalitate juridică), asistență medicală generală, specializată, stomatologică, alte activități referitoare la sănătatea umană;

3. Impozit pe veniturile din salarii și contribuțîi sociale aferente

Ø   Începând cu luna noiembrie 2023, veniturile brute lunare de peste 10.000 lei realizate de salariațîi din domeniul IT, construcțîi, agricultură, alimentar sunt supuse impozitului pe venit;

Ø   Începând cu luna noiembrie 2023, se elimină scutirea de plata contribuției de asigurări sociale de sănătate a veniturilor realizate de salariații din domeniul construcțiilor, agricultură și alimentar;

Ø   Tichetele de masă și voucherele de vacanță acordate salariaților vor fi impuse contribuției de asigurări sociale de sănătate de 10%;

4. Impozit pe veniturile din activități independente și contribuții sociale aferente

Ø   Se introduce posibilitatea deducerii contribuției de asigurări sociale de sănătate din baza de impozitare pentru calculul impozitului pe venit

Ø   Se majorează plafonul maxim pentru plata contribuției de asigurări sociale de sănătate de la 24 salarii minime brute la 60 de salarii minime brute

5. TVA

Ø   Majorarea cotei de TVA de la 5% la 9% pentru:

• vânzarea anumitor locuințe ca parte a politicii sociale, introducându-se definițîi noi pentru locuințele sociale;
• livrarea de panouri fotovoltaice și livrarea/instalarea de componente pentru repararea și/sau extinderea acestora
• livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, respectiv produse montane, eco, tradiţionale cu zahăr adăugat sub 10%.

Ø   Impunerea cotei de TVA de 19% pentru:

• alimente cu zahăr adăugat peste 10%, inclusiv pentru cele de înaltă valoare calitativă, respectiv produse montane, eco, tradiţionale
• băuturi nealcoolice de tipul ape, inclusiv ape minerale și ape gazeificate, care conțîn zahăr sau alți îndulcitori sau aromatizate, bere fără alcool

Ø   Majorarea cotei de TVA de la 5% la 19% pentru:

• dreptul de utilizare a facilităţilor sportive în scopul practicării sportului şi educaţiei fizice
• transportul de persoane cu ambarcaţiuni folosite în scop turistic sau de agrement, transport pe cablu, cu trenurile sau vehiculele istorice cu tracţiune cu aburi

6. Accize

Ø   Se majorează accizele pentru produse din tutun și pentru produse alcoolice

Ø   Se introduc accize noi pentru băuturi cu zahăr adăugat:

• Concentrație 5%-8% – 40 lei/hl
• Concentrație > 8% – 60 lei/hl

7. Impozit special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare

Ø   Persoanele fizice care au în proprietate/proprietate comună clădiri rezidențiale situate în România a căror valoare depășește 2.500.000 lei datorează un impozit special de 0,3% asupra diferenței dintre valoarea impozabilă a clădirii și plafonul de 2.500.000 lei.  Impozitul se calculează, declară și plătește până la data de 30 aprilie inclusiv a anului pentru care se datorează impozitul;

Ø   Persoanele fizice și juridice care au în proprietate autoturisme înmatriculate/înregistrate în România a căror valoare de achiziție individual depășește 375.000 lei datorează un impozit special de 0,3% asupra diferenței dintre valoarea de achiziție și plafonul de 375.000 lei. Impozitul se datorează pe o perioadă de 5 ani începând cu anul fiscal în care are loc predarea-primirea autoturismului sau pentru fracțiunea de ani rămasă până la împlinirea perioadei de 5 ani de la această dată pentru cele la care predarea-primirea autoturismului a avut loc anterior.  Impozitul se calculează, declară și plătește până la dată de 31 decembrie inclusiv a anului pentru care se datorează impozitul.

8. Alte prevederi

Ø   Veniturile realizate de persoanele fizice, a căror sursă nu a fost identificată de organele fiscale, se vor impune cu o cotă majorată de 70% (în loc de 16%);

Ø   În vederea asigurării respectării trasabilitățîi transporturilor rutiere de bunuri pe teritoriul României se instituie sistemul național RO e-Sigiliu – sistem bazat pe utilizarea unor dispozitive electronice și a unei aplicățîi informatice care permite autorităților competențe determinarea potențialelor puncte de deturnare a transporturilor rutiere de bunuri, indiferent dacă acestea sunt aflate în tranzit sau au că destinație finală un operator economic de pe teritoriul național;

Ø   Dispare posibilitatea plății în termen de 15 zile a jumătate din minimul amenzilor prevăzute de Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, Legea contabilitățîi, Ordonanța caselor de marcat și Legea privind operațiunile în numerar;

Ø   Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar este modificată prin reducerea drastică, cu aprox. 80%, a plafoanelor pentru tranzacțiile în numerar. Nerespectarea noilor plafoane se va sancționa cu amendă de 25% din suma încasată/plătită, respectiv deținută în casierie, care depășește plafonul stabilit;

Ø   Sistemul național privind factură electronică RO e-Factura va fi extins, din 2024, la toate (i) persoanele stabilite în România, indiferent dacă au cod de TVA sau nu, și (ii) la persoanele nestabilite în România, dar înregistrate în scopuri de TVA în România, pentru toate operațiunile care au locul livrării sau prestării pe teritoriul național:

• În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2024, aceste persoane au obligația să transmită facturile emise, în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura, indiferent dacă destinatarii sunt sau nu înregistrați în Registrul RO e-Factura;
• Transmiterea facturilor prin sistem nu este obligatorie pentru exporturi și livrări intracomunitare de bunuri;
• Cu excepția situației în care atât furnizorul/prestatorul, cât și destinatarul sunt înregistrați în Registrul RO e-Factura, persoanele menționate mai sus sunt obligate să transmită facturile emise către destinatari conform prevederilor Codului fiscal,
• Termenul limită pentru transmiterea facturilor în sistemul național este de 5 zile lucrătoare de la dată emiterii facturii;
• Nerespectarea prevederilor de mai sus se sancționează cu amendă între 1.000 lei – 10.000 lei, dar în perioada 1 ianuarie – 31 martie 2024 sancționarea este suspendată;
• Începând cu data de 1 iulie 2024, se introducere obligativitatea facturării electronice și transmiterea facturilor prin sistemul RO e-Factura pentru toate persoanele menționate mai sus.  Nerespectarea acestor prevederi se sancționează, la cumpărător, cu o amendă egală cu cuantumul TVA înscrisă în respectivă factură primită în cazul tranzacțiilor B2B, iar în cazul tranzacțiilor B2G, cu neplata facturii.

Ø   Sunt introduse noi măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale – amenzi și confiscarea bunurilor pentru persoanele fizice și juridice care desfășoară activități economice fără înregistrare fiscală sau fără documente de proveniență pentru bunurile deținute sau transportate și suspendarea activitățîi în cazul abaterilor subsecvente într-un interval de maximum 12 luni.