Supraveghere întărită a giganților tech, proteze auditive mai ieftine, sfârșitul clauzelor nonconcurențiale în contracte: președintele american a semnat vineri un ordin care extinde măsurile destinate luptei împotriva acestor practici care afectează consumatorii și angajații, scrie boursorama.com.
“Competiția este cea care permite economiei să avanseze, să crească”, a declarat Joe Biden înainte de semnarea decretului destinat favorizării concurenței în diverse sectoare, de la transporturi aeriene, agricultură, bînci și până la sănătate.
Ori, în cursul ultimelor decenii, “în loc să se lupte pentru a atrage consumatorii, companiile s-au luptat pentru a înghiți concurența”, a acuzat el. “În loc să se lupte pentru a atrage muncitorii, au găsit modaliltățile de a păstra controlul pe efectivele lor”.
Și adeseori “guvernul a complicat sarcinile pentru companiile care încercau să intre pe piață”, a continuat președintele.
Această lipsă de concurență, care majorează prețurile și scade salariile, “costă familiile americane 5.000 de dolari în fiecare an, în medie”, a spus Joe Biden.
Decretul semnat vineri vizează remedierea acestei situații. Nu impune nicio decizie imediată, dar încurajează agențiile guvernamentale să ia inițiative.
Text ambițios, dar prea puțin concret
Chestiunea monopolurilor se află de mult timp pe agenda lui Biden. Acesta a numit-o pe jurista Lina Khan, o celebră adversară a GAFA (Google, Apple, Facebook și Amazon), în fruntea autorității americane pentru concurență (FTC). De asemenea, i-a cerut lui Tim Wu, unul dintre cei mai fervenți partizani ai legilor anti-monopol, să se alăture prestigiosului Consiliu Economic Național (NEC).
Daniel Crane, specialist în legi privind concurența la universitatea din Michigan, afirmă că textul prezentat vineri “este ambițios prin amploarea sa”, dar prezintă mai mult obiective de atins decât măsuri concrete.
“Marea întrebare este de a ști cum se pot face toate astea prin decret”, a explicat acesta, pentru AFP, subliniind că mai multe inițiative prezentate depind de FTC, pe care Casa Albă nu o controlează direct.
Decretul cere acestei agenții, dar și ministerului Justiției, să intervină mai ferm pe anumite piețe esențiale, în special în sectorul tech.
Pe fondul criticilor tot mai mri împotriva GAFA, președintele asigură că administrația sa va acorda o “atenție deosebită achizițiilor de concurenți emergenți”, “fuziunilor în serie” sau “acumulării de date”.
Decretul cere de asemenea agenției însărcinate cu comunicațiile (FCC) să restaureze regulile care impun “neutralitatea netului”, abrogate sub administrația Trump. Aceste reguli obligă furnizorii de acces la internet să trateze conținutul egal, indiferent de emitent sau destinatar.
Facilitarea schimbării locului de muncă
Pentru angajați, Casa Albă vrea să limiteze clauzele nonconcurențiale din contractele de muncă și să restrângă funcțiile pentru care este solicitată o licență.
Pentru consumatori, decretul prevede o serie de mici măsuri care ar trebui să limiteze facturile, cerând spre exemplu o transparență sporită din partea companiilor aeriene pentru taxele privind bagajele sau eliminarea taxelor excesive de închideri de conturi la furnizorii de internet.
În domeniul sănătății, președintele dorește să faciliteze importul de medicamente din Canada, unde sunt mai ieftine, și să liberalizeze vânzarea de proteze auditive.
Camera americană de Comerț a reacționat afirmând că decretul se bazează pe “credința eronată că economia noastră este prea concentrată, stagnează și nu reușește să genereze investițiile private necesare pentru a stimula inovaația”.
Este “complet deconectat de realitate”, a afirmat organizația. “Economia noastră are nevoie atât de companii mari cât și de firme mici pentru a prospera – și nu de dictatele unui guvern”.