Ce este PIB-ul, cum este măsurat și de ce este important?

Produsul intern brut (PIB) este un instrument important de măsurare a situației economice a unei țări. Acesta permite guvernelor să stabilească cât de mult își pot permite să impoziteze și să cheltuiască și ajută companiile să decidă dacă să angajeze mai mulți oameni.

Ce este PIB-ul și cum este calculat?

PIB-ul este o măsură a întregii activități economice a companiilor, guvernului și oamenilor dintr-o țară. În România, Institutul Național de Statistică (INS) publică în fiecare trimestru noi cifre privind PIB-ul.

Majoritatea economiștilor, politicienilor și companiilor doresc să vadă PIB-ul crescând constant.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Acest lucru se datorează faptului că, de obicei, înseamnă că oamenii cheltuiesc mai mult, se creează locuri de muncă suplimentare, se plătesc mai multe impozite și angajații primesc creșteri salariale mai bune.

Când PIB-ul scade, înseamnă că economia se restrânge, ceea ce poate fi o veste proastă pentru companii și angajați.

Dacă PIB-ul scade timp de două trimestre la rând, acest lucru se numește recesiune, ceea ce poate duce la înghețarea salariilor și la pierderea locurilor de muncă.

Care este PIB-ul actual al României?

România a încheiat anul 2023 cu un produs intern brut de 1.600 miliarde lei, cel mai înalt nivel din istorie, după o creştere reală de 2,1%. Această cifră plasează țara drept a douăsprezecea putere economică din Europa, după Danemarca şi înainte de Cehia, Finlanda sau Portugalia.

În primul trimestru din 2024, economia românească a crescut cu 0,5%, față de trimestrul precedent, după o scădere de 0,6% în ultimul trimestru din 2023 comparativ cu trimestrul anterior. O creștere după o scădere înseamnă că economia a evitat o recesiune. Creșterea a venit, conform economiștilor, datorită consumului privat și industriei, dar sectorul construcțiilor a fost slab.

Cum mă afectează PIB-ul?

Dacă PIB-ul crește constant, oamenii plătesc mai multe impozite, deoarece câștigă și cheltuiesc mai mult. Acest lucru înseamnă mai mulți bani pentru guvern, pe care acesta poate alege să îi cheltuiască pe servicii publice, cum ar fi școli, poliție și spitale.

Atunci când economia se contractă și o țară intră în recesiune, aceste lucruri se pot inversa. Guvernele tind să primească mai puțini bani din taxe, ceea ce înseamnă că pot decide să înghețe sau să reducă cheltuielile publice. Sau impozitele pot crește.

Cum este măsurat PIB-ul?

PIB-ul poate fi măsurat în trei moduri:

Producția: Valoarea totală a bunurilor și serviciilor produse de toate sectoarele economiei – agricultură, producție, energie, construcții, sectorul serviciilor și administrația publică.

Cheltuieli: Valoarea bunurilor și serviciilor cumpărate de gospodării și de administrația publică, investițiile în mașini și clădiri – aceasta include, de asemenea, valoarea exporturilor, minus importurile.

Venituri: Valoarea veniturilor generate, în principal în termeni de profituri și salarii.

Institutul Național de Statistică măsoară Produsul intern brut anual la preț de piață, în prețuri curente, prin cele trei metode. La estimarea produsului intern brut în prețuri medii ale anului precedent se utilizează doar primele două metode.

De ce se modifică adesea cifra PIB-ului?

Institutul Național de Statistică produce inițial estimări ale PIB, cele semnal venind la numai 45 de zile după trimestrul în cauză. În acest stadiu, doar o parte dintre date sunt disponibile, astfel că cifra este revizuită pe măsură ce se primesc mai multe informații, la 70 de zile și la 95 de zile de la trimestru.

Ce este PIB-ul pe cap de locuitor?

Doar pentru că PIB-ul crește, nu înseamnă că nivelul de trai al unei persoane individuale se îmbunătățește.

Dacă populația unei țări crește, PIB-ul crește, deoarece, având mai mulți oameni, se vor cheltui mai mulți bani.

Dar este posibil ca indivizii din țara respectivă să nu devină mai bogați. Este posibil ca aceștia să devină mai săraci în medie, chiar dacă PIB-ul crește.

Unii critici susțin, de asemenea, că PIB-ul nu ia în considerare dacă creșterea economică pe care o măsoară este durabilă sau daunele pe care le-ar putea produce mediului.

Care sunt limitele PIB-ului?

PIB-ul nu spune însă toată povestea economiei unei țări.

Munca neremunerată, cum ar fi îngrijirea copiilor sau a rudelor în vârstă, nu este luată în considerare în cadrul măsurării PIB.

De asemenea, creșterea PIB nu arată modul în care venitul este împărțit în cadrul unei populații – creșterea PIB ar putea fi rezultatul îmbogățirii celor mai bogați, mai degrabă decât al îmbunătățirii situației financiare a tuturor locuitorilor unei țări.

PIB-ul reprezintă un indicator agregat la nivel de țară care încearcă să surprindă totalul valorii adăugate brute creată la nivelul unei țări, însă nu ține cont de variația semnificativă a veniturilor realizate în diferite regiuni geografice sau de către diferite categorii sociale, percepțiile individuale având astfel variații destul de mari

PIB-ul este probabil cel mai frecvent utilizat indicator pentru măsurarea dezvoltării economice, dar nu surprinde în mod exact bunăstarea reală a populației. De exemplu, măsura în care totalul veniturilor realizate într-o economie (reprezentată prin PIB-ul țării) este redistribuit angajaților diferă de la o țară la alta, ceea ce înseamnă că angajații din două țări cu PIB/capita similar pot avea venituri semnificativ diferite, alterând astfel percepția lor privind bunăstarea economică din țările lor. În România, de exemplu, procentajul din PIB care este utilizat pentru compensarea angajaților este mai mic decât în marea majoritate a țărilor UE.

Datorită complexității sale, PIB-ul este un indicator dificil de măsurat exact, mai ales în paritatea puterii de cumpărare (PPS), estimarea PIB-ului încorporând întotdeauna și un interval de incertitudine destul de larg, fiind astfel deseori ajustat ulterior. Astfel, tendințele pe termen lung ale acestui indicator sunt mai relevante decât o valoare actuală dintr-un moment dat.

Însăși paritatea puterii de cumpărare (PPS), care reprezintă o valută artificială menită să echilibreze diferențele între puterea de cumpărare a diferitelor monede naționale, are incertitudinile proprii. Teoretic, în PPS fiecare consumator poate cumpăra același coș de produse în orice țară. Componența coșului de produse este însă întotdeauna subiectivă, iar componentele individuale ale coșului pot avea semnificații diferite pentru consumatori din țări diferite.

Dar, în ciuda limitărilor sale, PIB-ul este în continuare cea mai utilizată măsură pentru majoritatea deciziilor guvernamentale și pentru comparațiile internaționale.