Foto: Dreamstime
Produsul intern brut (PIB) este un instrument important de măsurare a situației economice a unei țări. Acesta permite guvernelor să stabilească cât de mult își pot permite să impoziteze și să cheltuiască și ajută companiile să decidă dacă să angajeze mai mulți oameni.
Ce este PIB-ul și cum este calculat?
PIB-ul este o măsură a întregii activități economice a companiilor, guvernului și oamenilor dintr-o țară. În România, Institutul Național de Statistică (INS) publică în fiecare trimestru noi cifre privind PIB-ul.
Majoritatea economiștilor, politicienilor și companiilor doresc să vadă PIB-ul crescând constant.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Acest lucru se datorează faptului că, de obicei, înseamnă că oamenii cheltuiesc mai mult, se creează locuri de muncă suplimentare, se plătesc mai multe impozite și angajații primesc creșteri salariale mai bune.
Când PIB-ul scade, înseamnă că economia se restrânge, ceea ce poate fi o veste proastă pentru companii și angajați.
Dacă PIB-ul scade timp de două trimestre la rând, acest lucru se numește recesiune, ceea ce poate duce la înghețarea salariilor și la pierderea locurilor de muncă.
Care este PIB-ul actual al României?
România a încheiat anul 2023 cu un produs intern brut de 1.600 miliarde lei, cel mai înalt nivel din istorie, după o creştere reală de 2,1%. Această cifră plasează țara drept a douăsprezecea putere economică din Europa, după Danemarca şi înainte de Cehia, Finlanda sau Portugalia.
În primul trimestru din 2024, economia românească a crescut cu 0,5%, față de trimestrul precedent, după o scădere de 0,6% în ultimul trimestru din 2023 comparativ cu trimestrul anterior. O creștere după o scădere înseamnă că economia a evitat o recesiune. Creșterea a venit, conform economiștilor, datorită consumului privat și industriei, dar sectorul construcțiilor a fost slab.
Cum mă afectează PIB-ul?
Dacă PIB-ul crește constant, oamenii plătesc mai multe impozite, deoarece câștigă și cheltuiesc mai mult. Acest lucru înseamnă mai mulți bani pentru guvern, pe care acesta poate alege să îi cheltuiască pe servicii publice, cum ar fi școli, poliție și spitale.
Atunci când economia se contractă și o țară intră în recesiune, aceste lucruri se pot inversa. Guvernele tind să primească mai puțini bani din taxe, ceea ce înseamnă că pot decide să înghețe sau să reducă cheltuielile publice. Sau impozitele pot crește.
Cum este măsurat PIB-ul?
PIB-ul poate fi măsurat în trei moduri:
Producția: Valoarea totală a bunurilor și serviciilor produse de toate sectoarele economiei – agricultură, producție, energie, construcții, sectorul serviciilor și administrația publică.
Cheltuieli: Valoarea bunurilor și serviciilor cumpărate de gospodării și de administrația publică, investițiile în mașini și clădiri – aceasta include, de asemenea, valoarea exporturilor, minus importurile.
Venituri: Valoarea veniturilor generate, în principal în termeni de profituri și salarii.
Institutul Național de Statistică măsoară Produsul intern brut anual la preț de piață, în prețuri curente, prin cele trei metode. La estimarea produsului intern brut în prețuri medii ale anului precedent se utilizează doar primele două metode.
De ce se modifică adesea cifra PIB-ului?
Institutul Național de Statistică produce inițial estimări ale PIB, cele semnal venind la numai 45 de zile după trimestrul în cauză. În acest stadiu, doar o parte dintre date sunt disponibile, astfel că cifra este revizuită pe măsură ce se primesc mai multe informații, la 70 de zile și la 95 de zile de la trimestru.
Ce este PIB-ul pe cap de locuitor?
Doar pentru că PIB-ul crește, nu înseamnă că nivelul de trai al unei persoane individuale se îmbunătățește.
Dacă populația unei țări crește, PIB-ul crește, deoarece, având mai mulți oameni, se vor cheltui mai mulți bani.
Dar este posibil ca indivizii din țara respectivă să nu devină mai bogați. Este posibil ca aceștia să devină mai săraci în medie, chiar dacă PIB-ul crește.
Unii critici susțin, de asemenea, că PIB-ul nu ia în considerare dacă creșterea economică pe care o măsoară este durabilă sau daunele pe care le-ar putea produce mediului.
Care sunt limitele PIB-ului?
PIB-ul nu spune însă toată povestea economiei unei țări.
Munca neremunerată, cum ar fi îngrijirea copiilor sau a rudelor în vârstă, nu este luată în considerare în cadrul măsurării PIB.
De asemenea, creșterea PIB nu arată modul în care venitul este împărțit în cadrul unei populații – creșterea PIB ar putea fi rezultatul îmbogățirii celor mai bogați, mai degrabă decât al îmbunătățirii situației financiare a tuturor locuitorilor unei țări.
PIB-ul reprezintă un indicator agregat la nivel de țară care încearcă să surprindă totalul valorii adăugate brute creată la nivelul unei țări, însă nu ține cont de variația semnificativă a veniturilor realizate în diferite regiuni geografice sau de către diferite categorii sociale, percepțiile individuale având astfel variații destul de mari
PIB-ul este probabil cel mai frecvent utilizat indicator pentru măsurarea dezvoltării economice, dar nu surprinde în mod exact bunăstarea reală a populației. De exemplu, măsura în care totalul veniturilor realizate într-o economie (reprezentată prin PIB-ul țării) este redistribuit angajaților diferă de la o țară la alta, ceea ce înseamnă că angajații din două țări cu PIB/capita similar pot avea venituri semnificativ diferite, alterând astfel percepția lor privind bunăstarea economică din țările lor. În România, de exemplu, procentajul din PIB care este utilizat pentru compensarea angajaților este mai mic decât în marea majoritate a țărilor UE.
Datorită complexității sale, PIB-ul este un indicator dificil de măsurat exact, mai ales în paritatea puterii de cumpărare (PPS), estimarea PIB-ului încorporând întotdeauna și un interval de incertitudine destul de larg, fiind astfel deseori ajustat ulterior. Astfel, tendințele pe termen lung ale acestui indicator sunt mai relevante decât o valoare actuală dintr-un moment dat.
Însăși paritatea puterii de cumpărare (PPS), care reprezintă o valută artificială menită să echilibreze diferențele între puterea de cumpărare a diferitelor monede naționale, are incertitudinile proprii. Teoretic, în PPS fiecare consumator poate cumpăra același coș de produse în orice țară. Componența coșului de produse este însă întotdeauna subiectivă, iar componentele individuale ale coșului pot avea semnificații diferite pentru consumatori din țări diferite.
Dar, în ciuda limitărilor sale, PIB-ul este în continuare cea mai utilizată măsură pentru majoritatea deciziilor guvernamentale și pentru comparațiile internaționale.
_YB14.png#filelinks){kind=link}