Ce înseamnă pentru România decizia Justiției europene care desființat plafonarea prețurilor la alimente din Ungaria

În septembrie 2024, Curtea de Justiție a Uniunii Europene („CJUE”) s-a pronunțat în cauza C-557/23 („Cauza SPAR”) cu privire la compatibilitatea măsurii maghiare de reglementare a prețurilor unor produse agricole de bază și vânzarea unor cantități prestabilite a acestora cu dreptul Uniunii Europene.

Concluziile CJUE ar trebui să fie de interes imediat pentru autoritățile române, în special în lumina informațiilor din spațiul public privind posibila plafonare a adaosului comercial pentru toate produsele procesate în România.

Ce s-a întâmplat în Ungaria?

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Guvernul maghiar a adoptat la începutul anului 2022 un decret guvernamental pentru a preveni efectele nefaste ale disfuncționalităților pieței în contextul situației de urgență legate de pandemia de COVID-19. În temeiul acestui decret, anumite produse agricole de bază, respectiv anumite tipuri de zahăr, făină de grâu, ulei de floarea-soarelui, carne de porc, de pasăre și lapte erau comercializate la prețuri reglementate.

Același decret impunea operatorilor economici care comercializau la 15 octombrie 2021 aceste produse să continue să le comercializeze într-o cantitate determinată și pe perioada aplicării decretului.

În contextul judecării unui caz de sancționare a unui operator economic pentru nerespectarea obligațiilor din decret, instanța maghiară a sesizat CJUE cu o serie de întrebări preliminare în scopul analizării compatibilității măsurii maghiare cu dreptul european, respectiv cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului european și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole („Regulamentul OCP”).

Concluziile CJUE

În urma analizei prevederilor europene și a măsurii dispuse de statul maghiar, CJUE a concluzionat că un stat membru ar putea invoca obiectivul combaterii inflației sau protecției consumatorilor defavorizați pentru a justifica măsuri care aduc atingere sistemului de stabilire a prețurilor în condiții de concurență efectivă pe care se întemeiază Regulamentul OCP.

Cu toate acestea, măsurile de stabilire a unui preț maxim, precum și obligația de oferire spre vânzare a unei cantități determinate de produse trebuie să îndeplinească condițiile privind proporționalitatea, respectiv (i) să fie de natură să asigure realizarea obiectivului urmărit și (ii) să nu depășească ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv.

În cazul de față, CJUE a constatat că, presupunând chiar că decretul guvernamental este apt să protejeze consumatorii defavorizați prin intermediul unei aprovizionări garantate cu produse alimentare de bază la prețuri accesibile și să combată inflația, acest decret depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective. Astfel, atingerea adusă liberului acces al distribuitorilor la piață în condiții de concurență efectivă, liber acces asigurat de Regulamentul OCP, precum și perturbările pe întreg lanțul de aprovizionare cauzate de prețurile reglementate impuse acestor distribuitori și obligația acestora din urmă de a oferi spre vânzare cantitățile necesare de produse vizate depășesc ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor urmărite de decret.

În final, CJUE a concluzionat că Regulamentul OCP trebuie interpretat în sensul că se opune unei măsuri naționale care, din cauza unei situații de urgență, pe de o parte, impune unui distribuitor să ofere spre vânzare produse agricole care intră în domeniul de aplicare a acestui regulamentul la un preț reglementat și într-o cantitate zilnică medie înregistrată în stocul distribuitorului într-un an de referință și, pe de altă parte, prevede impunerea unei amenzi în caz de încălcare a obligațiilor prevăzute de această măsură națională.

Implicațiile concluziilor CJUE

Deciziile preliminare, precum cea din Cauza SPAR, sunt obligatorii atât pentru instanța de trimitere, cât și pentru toate instanțele din statele membre.

Prin urmare, orice stat membru care intenționează adoptarea unor măsuri similare cu cele adoptate în Ungaria, respectiv plafonarea prețurilor la alimente și/ sau impunerea comercializării unei cantități zilnice de alimente, trebuie să se asigure că respectă principiul proporționalității.

Dovada respectării principiului proporționalității va fi cu atât mai dificil de realizat dacă adoptarea unor astfel de măsuri ar avea loc într-un context similar și în baza unor justificări comparabile cu cele din Cauza SPAR.

Situația din România

În România este în vigoare o măsură de combatere a creșterii excesive a prețurilor la unele produse agricole și alimentare, prin plafonarea cotei de adaos comercial, în baza OUG 67/2023[1]. Suplimentar acestei măsuri, conform informațiilor din spațiul public, statul român ar pregăti o plafonare a adaosului comercial la toate produsele procesate în România.

Având în vedere similitudinea acestei măsuri cu cea din Ungaria, analizată de CJUE, este dificil de imaginat un scenariu în care autoritățile române ar putea identifica justificări temeinice și solide care să susțină respectarea principiului proporționalității și totodată adoptarea unei astfel de măsuri suplimentare în linie cu dreptul european.

[1] Ordonanța de Urgenţă nr. 67 din 30 iunie 2023 privind instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere a creşterii excesive a preţurilor la unele produse agricole şi alimentare.

Articol de opinie realizat de Cătălina Bălan, Senior Associate PeliPartners.