Ce înseamnă pentru România decizia Justiției europene care desființat plafonarea prețurilor la alimente din Ungaria

În septembrie 2024, Curtea de Justiție a Uniunii Europene („CJUE”) s-a pronunțat în cauza C-557/23 („Cauza SPAR”) cu privire la compatibilitatea măsurii maghiare de reglementare a prețurilor unor produse agricole de bază și vânzarea unor cantități prestabilite a acestora cu dreptul Uniunii Europene.

Concluziile CJUE ar trebui să fie de interes imediat pentru autoritățile române, în special în lumina informațiilor din spațiul public privind posibila plafonare a adaosului comercial pentru toate produsele procesate în România.

Ce s-a întâmplat în Ungaria?

Analize Economedia

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Clasamentul provizoriu al producătorilor de echipamente auto din România: Bosch, Continental și Leoni, cei mai puternici jucători. Firmele de top se confruntă cu probleme, pe fondul turbulențelor din sectorul auto mondial

EXCLUSIV Ciprian Hodja și Victor Moraru rămân șefi interimari la AMEPIP timp de încă 6 luni, până când va fi finalizată selecția noilor șefi „corporatiști” / Jalonul din PNRR va fi în continuare neîndeplinit

ANALIZĂ Economedia. Cei care se întorc: Sute de mii de români s-au reîntors în țară în interval de câțiva ani/ Cifrele și câteva povești: “Nu te obișnuiești. Când ai acasă copiii, părinții, te gândești la casă”

ANALIZĂ Migrația în România: Anul 2022 a fost primul în care în toate județele au venit mai mulți cetățeni decât au plecat/ Populația rezidentă s-a majorat prin masiva imigrare a ucrainenilor și a muncitorilor străini

ANALIZĂ Economedia: Ce condiții trebuie îndeplinite pentru noi scăderi de dobândă / Semnalele transmise de Isărescu și oficialii BNR și unde ar putea să se așeze dobânzile

ANALIZĂ Economedia: Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de 168 miliarde de lei în acest an / Până la final de an va mai împrumuta jumătate pe atât

ANALIZĂ. România, campioană în UE la rata medie anuală de creștere a salariilor minime în interval de 10 ani/ Țara noastră rămâne însă la coada plutonului cu valoarea acestor venituri

ANALIZĂ China, marele susținător al mașinăriei de război rusești / Europa încă exportă bunuri și componente „pe ascuns” către Rusia, în beneficiul lui Putin

ANALIZĂ Economedia: Cine a îndatorat România? Cum a ajuns țara noastră să împrumute o sumă record pentru acoperirea necesităților bugetare

ANALIZĂ Economedia. IT-iștii nu mai sunt vânați de angajatori. Candidații pot aștepta chiar și 6 luni până să își găsească un nou loc de muncă și numărul de interviuri prin care trec a crescut semnificativ

EXCLUSIV: Nefuncționarea portalului Registrului Comerțului a blocat circa 25 de milioane de euro în economie. Investițiile autohtone sunt ținute pe loc, iar cele străine sunt blocate, fără să punem la socoteală pierderile de oportunitate

Utilizatorii “luptă” pentru a accesa Registrul Comerțului. Ce spun antreprenorii și consultanții despre noul portal: “Este sub orice critică”/ “E blocat complet”/ E atât de prost încât trebuie regândit” (SONDAJ ECONOMEDIA)

ANALIZĂ Economedia: Jerome Powell, președintele Fed, transmite “Misiune Îndeplinită!”

ANALIZĂ Economedia. România, al 6-lea producător european, importă anual peste 6 litri de vin pe cap de adult

GRAFIC Turiștii români cheltuie în afara țării mult mai mult decât o fac străinii în România. Turismul contribuie cu aproape 20% la deficitul de cont curent al țării

ANALIZĂ Economedia. Cât de rigide sunt cheltuielile statului: Din 10 lei intrați la buget sub formă de venituri fiscale și contribuții de asigurări, mai bine de 8 lei se duc pe salariile din sectorul public, pensii și alte beneficii sociale

ANALIZĂ Economedia: Băncile încă stau pe un munte de bani. Ce se întâmplă cu dobânzile la care se împrumută guvernul Ciolacu

ANALIZĂ. România are puține bazine olimpice funcționale, dar proiecte de 165 de milioane de euro pentru infrastructură de înot. Ce planuri de șantiere are țara cu un campion olimpic la natație care se antrenează iarna într-un “balon”? 

Pofta românilor pentru covrigi a crescut, în contextul unor prețuri din ce în ce mai mari la restaurante. Luca, Petru, Gigi și Matei, primele patru simigerii din țară, au raportat afaceri de aproape 760 milioane lei anul trecut

EXCLUSIV Cum au de suferit oamenii de afaceri din cauza noului portal de la Registrul Comerțului: credite blocate, date publicate la liber / Softul funcționează prost, deși a costat 40 de milioane de euro

EXCLUSIV Economedia. Linia de tren București – Giurgiu, start lansat, dar sub potențial: Traficul este la mai puțin de jumătate din prognoză

ANALIZĂ Economedia: O nouă lună cu împrumuturi la turație maximă pentru Guvernul Ciolacu. La ce nivel au ajuns împrumuturile pentru finanțarea deficitului bugetar și plata datoriei vechi

ANALIZĂ Traficul de pe aeroporturile din România a revenit în prima jumătate a anului la nivelul pre-pandemie. Ce terminale noi au fost inaugurate în 2024? (FOTO)

Guvernul maghiar a adoptat la începutul anului 2022 un decret guvernamental pentru a preveni efectele nefaste ale disfuncționalităților pieței în contextul situației de urgență legate de pandemia de COVID-19. În temeiul acestui decret, anumite produse agricole de bază, respectiv anumite tipuri de zahăr, făină de grâu, ulei de floarea-soarelui, carne de porc, de pasăre și lapte erau comercializate la prețuri reglementate.

Același decret impunea operatorilor economici care comercializau la 15 octombrie 2021 aceste produse să continue să le comercializeze într-o cantitate determinată și pe perioada aplicării decretului.

În contextul judecării unui caz de sancționare a unui operator economic pentru nerespectarea obligațiilor din decret, instanța maghiară a sesizat CJUE cu o serie de întrebări preliminare în scopul analizării compatibilității măsurii maghiare cu dreptul european, respectiv cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului european și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole („Regulamentul OCP”).

Concluziile CJUE

În urma analizei prevederilor europene și a măsurii dispuse de statul maghiar, CJUE a concluzionat că un stat membru ar putea invoca obiectivul combaterii inflației sau protecției consumatorilor defavorizați pentru a justifica măsuri care aduc atingere sistemului de stabilire a prețurilor în condiții de concurență efectivă pe care se întemeiază Regulamentul OCP.

Cu toate acestea, măsurile de stabilire a unui preț maxim, precum și obligația de oferire spre vânzare a unei cantități determinate de produse trebuie să îndeplinească condițiile privind proporționalitatea, respectiv (i) să fie de natură să asigure realizarea obiectivului urmărit și (ii) să nu depășească ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv.

În cazul de față, CJUE a constatat că, presupunând chiar că decretul guvernamental este apt să protejeze consumatorii defavorizați prin intermediul unei aprovizionări garantate cu produse alimentare de bază la prețuri accesibile și să combată inflația, acest decret depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective. Astfel, atingerea adusă liberului acces al distribuitorilor la piață în condiții de concurență efectivă, liber acces asigurat de Regulamentul OCP, precum și perturbările pe întreg lanțul de aprovizionare cauzate de prețurile reglementate impuse acestor distribuitori și obligația acestora din urmă de a oferi spre vânzare cantitățile necesare de produse vizate depășesc ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor urmărite de decret.

În final, CJUE a concluzionat că Regulamentul OCP trebuie interpretat în sensul că se opune unei măsuri naționale care, din cauza unei situații de urgență, pe de o parte, impune unui distribuitor să ofere spre vânzare produse agricole care intră în domeniul de aplicare a acestui regulamentul la un preț reglementat și într-o cantitate zilnică medie înregistrată în stocul distribuitorului într-un an de referință și, pe de altă parte, prevede impunerea unei amenzi în caz de încălcare a obligațiilor prevăzute de această măsură națională.

Implicațiile concluziilor CJUE

Deciziile preliminare, precum cea din Cauza SPAR, sunt obligatorii atât pentru instanța de trimitere, cât și pentru toate instanțele din statele membre.

Prin urmare, orice stat membru care intenționează adoptarea unor măsuri similare cu cele adoptate în Ungaria, respectiv plafonarea prețurilor la alimente și/ sau impunerea comercializării unei cantități zilnice de alimente, trebuie să se asigure că respectă principiul proporționalității.

Dovada respectării principiului proporționalității va fi cu atât mai dificil de realizat dacă adoptarea unor astfel de măsuri ar avea loc într-un context similar și în baza unor justificări comparabile cu cele din Cauza SPAR.

Situația din România

În România este în vigoare o măsură de combatere a creșterii excesive a prețurilor la unele produse agricole și alimentare, prin plafonarea cotei de adaos comercial, în baza OUG 67/2023[1]. Suplimentar acestei măsuri, conform informațiilor din spațiul public, statul român ar pregăti o plafonare a adaosului comercial la toate produsele procesate în România.

Având în vedere similitudinea acestei măsuri cu cea din Ungaria, analizată de CJUE, este dificil de imaginat un scenariu în care autoritățile române ar putea identifica justificări temeinice și solide care să susțină respectarea principiului proporționalității și totodată adoptarea unei astfel de măsuri suplimentare în linie cu dreptul european.

[1] Ordonanța de Urgenţă nr. 67 din 30 iunie 2023 privind instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere a creşterii excesive a preţurilor la unele produse agricole şi alimentare.

Articol de opinie realizat de Cătălina Bălan, Senior Associate PeliPartners.