Ce populație ar avea fiecare județ al României dacă se adoptă proiectul depus în Parlament pentru reorganizarea administrativă: cel mai mic – 850 de mii, cel mai mai mare – 3,3 milioane

Proiectul privind reorganizarea administrativă depus de către deputatul independent Tudor Benga în Parlament prevede ca România să aibă 12 județe cu populație cuprinsă între 850 de mii și 3,3 milioane de locuitori și înființarea unor birouri administrativ-teritoriale în subdiviziuni, astfel încât cetățenii să își poată rezolva diversele probleme administrative fără a fi necesar să se deplaseze în reședințele de județ.

În România există în prezent aproximativ 3.000 de comune, multe dintre acestea având o populație extrem de redusă. Comuna cea mai mică din România este Bătrâna din județul Hunedoara cu numai 88 de locuitori, conform datelor relevate de Recensământul populației din 2022. Alte comune înregistrează câteva sute de locuitori, aspect ce denotă o lipsă de preocupare constantă în ultimele decenii pentru organizarea optimă a teritoriului și cheltuirea eficientă a resurselor publice pentru susținerea unui aparat administrativ propriu, susține inițiatorul în expunerea de motive a proiectului.

Stabilirea unei limite minime referitoare la numărul de locuitori într-o comună la 5.000 locuitori și într-un oraș la 10.000 locuitori va avea ca efect reducerea numărului de unități administrativ-teritoriale, o reorganizare în unități teritoriale de dimensiuni mai mari fiind benefică pentru eliminarea inegalităților de dezvoltare și distribuire a resurselor. Pentru deservirea populației care locuiește în subdiviziunile unităților administrativ-teritoriale care nu au calitatea de reședință, deputatul Tudor Benga propune înființarea unor birouri care să aibă rolul de a deservi populația stabilită în aceste subdiviziuni, permițând colectarea taxelor și impozitelor la nivel local și acționând ca intermediar între populația deservită și administrația publică locală, oferind posibilitatea înregistrării solicitărilor primite și transmiterea acestora spre competentă soluționare autorităților și instituțiilor publice locale din unitatea administrativ-teritorială în care sunt înființate, precum și eliberarea documentelor solicitate, conform atribuțiilor primite prin hotărârea de consiliu local de înființare.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Potrivit proiectului, Biroul administrativ-teritorial este „o structură funcțională fără personalitate juridică și fără capacitate procesuală, cu activitate permanentă și atribuții delegate, înființată la nivel local în subdiviziuni administrativ-teritoriale care nu au calitatea de reședință a unității administrativ-teritoriale, în subordinea primăriilor, pentru a soluţiona problemele curente ale colectivităţii locale”.

Ce populație vor avea cele 12 județe ale României:

– Județul Crișana Maramureș include actualele județe Satu Mare, Maramureș și Bihor; populație – 1.334.440 locuitori

– Județul Transilvania Nord Vest include actualele județe Sălaj, Bistrița Năsăud, Cluj și Mureș; populație – 1.705.546 locuitori

– Județul Transilvania Sud Vest include actualele județe Alba, Hunedoara și Sibiu; populație – 1.075.923 locuitori

– Județul Transilvania Sud Est include actualele județe Brașov, Covasna și Harghita; populație – 1.038.607 locuitori

– Județul Banat include actualele județe Arad, Timiș și Caraș Severin; populație – 1.307.264 locuitori

– Județul Bucovina Moldova Nord include actualele județe Suceava și Botoșani; populație – 1.035.372 locuitori

– Județul Moldova Centru include actualele județe Iași, Neamț, Vaslui și Bacău; populație – 2.191.064 locuitori

– Județul Dunăre Carpați Curbură include actualele județe Vrancea, Buzău, Brăila și Galați; populație – 1.525.184 locuitori

– Județul Oltenia include actualele județe Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Dolj și Olt; populație – 1.873.606 locuitori

– Județul Muntenia Nord include actualele județe Argeș, Dâmbovița și Prahova; populație – 1.744.453 locuitori

– Județul Muntenia Sud include actualele județe Ilfov, Ialomița, Călărași, Giurgiu, Teleorman, precum și Municipiul București; populație – 3.379.553 locuitori

– Județul Dobrogea include actualele județe Constanța și Tulcea; populație – 849.352 locuitori

De remarcat că Bucureștiul nu este prevăzut ca entitate separată de cele 12 județe, ci este inclus în Muntenia Sud, alături de actualele județe Ilfov, Ialomița, Călărași, Giurgiu și Teleorman.

„Problema principală este că sudul Munteniei și aceste județe sunt natural legate de București și ele nu au vreo perspectivă reală de dezvoltare fără București. Nu sunt județe industralizate, nu au mari proiecte de infrastructură și nici nu au o populație mare. Câtă vreme planurile lor de dezvoltare nu sunt gândite împreună cu Bucureștiul, vor rămâne într-o zonă de periferie. (…) Avem deja și istoric cu ceea ce a însemnat crearea județului Ilfov, concentric, ca o gogoașă cu gaură în mijloc”, a declarat pentru G4Media.ro deputatul Tudor Benga.

• Expunerea de motive.
• Proiectul privind reorganizarea administrativă.

Context. Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) și mai multe organizații patronale cu sute de membri cer autorităților reorganizarea teritorial-administrativă a țării pentru reducerea aparatului birocratic. Principalele măsuri cerute sunt:

• reducerea de la 41 (plus București) la 15 a numărului de județe;
• redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5.000 de locuitori;
• redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori;
• toate instituțiile publice deconcentrate trebuie să fie regrupate sub această nouă formă administrativă.

Citește și Reorganizarea administrativă ajunge în Parlament / Deputatul Tudor Benga a depus un proiect care stabilește 12 județe, praguri de 10.000 de locuitori pentru orașe și 5.000 pentru comune

Citește și Câte orașe și comune ar dispărea din fiecare județ dacă reorganizarea administrativă ar presupune praguri de 10.000, respectiv 5000 de locuitori/ Ce județe ar rămâne fără mediu urban, orașele care ar deveni direct sate și unde ar deveni comunele orașe/ Hartă interactivă

Citește și Reorganizarea administrativă în viziunea lui Marcel Ciolacu: Comasarea comunelor cu maximum 1.500 de locuitori / Primarii comunelor desființate devin viceprimari ai localităților care le înghit / Măsurile să intre în vigoare la alegeri