Ce populație ar avea fiecare județ al României dacă se adoptă proiectul depus în Parlament pentru reorganizarea administrativă: cel mai mic – 850 de mii, cel mai mai mare – 3,3 milioane

harta-reorganizare-administrativa-640x400 Sursa foto: Facebook Tudor Benga

Proiectul privind reorganizarea administrativă depus de către deputatul independent Tudor Benga în Parlament prevede ca România să aibă 12 județe cu populație cuprinsă între 850 de mii și 3,3 milioane de locuitori și înființarea unor birouri administrativ-teritoriale în subdiviziuni, astfel încât cetățenii să își poată rezolva diversele probleme administrative fără a fi necesar să se deplaseze în reședințele de județ.

În România există în prezent aproximativ 3.000 de comune, multe dintre acestea având o populație extrem de redusă. Comuna cea mai mică din România este Bătrâna din județul Hunedoara cu numai 88 de locuitori, conform datelor relevate de Recensământul populației din 2022. Alte comune înregistrează câteva sute de locuitori, aspect ce denotă o lipsă de preocupare constantă în ultimele decenii pentru organizarea optimă a teritoriului și cheltuirea eficientă a resurselor publice pentru susținerea unui aparat administrativ propriu, susține inițiatorul în expunerea de motive a proiectului.

Stabilirea unei limite minime referitoare la numărul de locuitori într-o comună la 5.000 locuitori și într-un oraș la 10.000 locuitori va avea ca efect reducerea numărului de unități administrativ-teritoriale, o reorganizare în unități teritoriale de dimensiuni mai mari fiind benefică pentru eliminarea inegalităților de dezvoltare și distribuire a resurselor. Pentru deservirea populației care locuiește în subdiviziunile unităților administrativ-teritoriale care nu au calitatea de reședință, deputatul Tudor Benga propune înființarea unor birouri care să aibă rolul de a deservi populația stabilită în aceste subdiviziuni, permițând colectarea taxelor și impozitelor la nivel local și acționând ca intermediar între populația deservită și administrația publică locală, oferind posibilitatea înregistrării solicitărilor primite și transmiterea acestora spre competentă soluționare autorităților și instituțiilor publice locale din unitatea administrativ-teritorială în care sunt înființate, precum și eliberarea documentelor solicitate, conform atribuțiilor primite prin hotărârea de consiliu local de înființare.

Analize Economedia

inflatie bani echilibru balanta
la veterinar
camioane UMB autostrazi
Donald Trump
Colaj bani lei Marcel Ciolacu
Bani, investitie, economii
Marcel Ciolacu, premier
Incredere
constructii, locuințe, bloc, muncitori, șantier
cristian mihai ciolacu, nepotul premierului
Emil Boc, Sorin Grindeanu
Ministerul Energiei Sursa foto Peter Szijjarto
tbb foto event
productie, fabrica
Donald Trump, Trumponomics
euro, moneda, bancnote, bani
bani, finante, lei, financiar, deficit
Mugur Isarescu, guverantorul BNR
Azomures
inflatie bani echilibru balanta
452710313_472208142236025_2821867466000769013_n
Mugur Isărescu, Banca Națională a României, BNR
tineri joburi IUF- The International University Fair
crestere economica, grafic
bani, lei, moneda
noii directori de la Transelectrica - Economedia
crestere economica grafic calcule foto pexels-pixabay
retea electrica - Transelectrica
Ford Courier Craiova Otosan (1)
Schaeffler Romania 1

Potrivit proiectului, Biroul administrativ-teritorial este „o structură funcțională fără personalitate juridică și fără capacitate procesuală, cu activitate permanentă și atribuții delegate, înființată la nivel local în subdiviziuni administrativ-teritoriale care nu au calitatea de reședință a unității administrativ-teritoriale, în subordinea primăriilor, pentru a soluţiona problemele curente ale colectivităţii locale”.

Ce populație vor avea cele 12 județe ale României:

– Județul Crișana Maramureș include actualele județe Satu Mare, Maramureș și Bihor; populație – 1.334.440 locuitori

– Județul Transilvania Nord Vest include actualele județe Sălaj, Bistrița Năsăud, Cluj și Mureș; populație – 1.705.546 locuitori

– Județul Transilvania Sud Vest include actualele județe Alba, Hunedoara și Sibiu; populație – 1.075.923 locuitori

– Județul Transilvania Sud Est include actualele județe Brașov, Covasna și Harghita; populație – 1.038.607 locuitori

– Județul Banat include actualele județe Arad, Timiș și Caraș Severin; populație – 1.307.264 locuitori

– Județul Bucovina Moldova Nord include actualele județe Suceava și Botoșani; populație – 1.035.372 locuitori

– Județul Moldova Centru include actualele județe Iași, Neamț, Vaslui și Bacău; populație – 2.191.064 locuitori

– Județul Dunăre Carpați Curbură include actualele județe Vrancea, Buzău, Brăila și Galați; populație – 1.525.184 locuitori

– Județul Oltenia include actualele județe Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Dolj și Olt; populație – 1.873.606 locuitori

– Județul Muntenia Nord include actualele județe Argeș, Dâmbovița și Prahova; populație – 1.744.453 locuitori

– Județul Muntenia Sud include actualele județe Ilfov, Ialomița, Călărași, Giurgiu, Teleorman, precum și Municipiul București; populație – 3.379.553 locuitori

– Județul Dobrogea include actualele județe Constanța și Tulcea; populație – 849.352 locuitori

De remarcat că Bucureștiul nu este prevăzut ca entitate separată de cele 12 județe, ci este inclus în Muntenia Sud, alături de actualele județe Ilfov, Ialomița, Călărași, Giurgiu și Teleorman.

„Problema principală este că sudul Munteniei și aceste județe sunt natural legate de București și ele nu au vreo perspectivă reală de dezvoltare fără București. Nu sunt județe industralizate, nu au mari proiecte de infrastructură și nici nu au o populație mare. Câtă vreme planurile lor de dezvoltare nu sunt gândite împreună cu Bucureștiul, vor rămâne într-o zonă de periferie. (…) Avem deja și istoric cu ceea ce a însemnat crearea județului Ilfov, concentric, ca o gogoașă cu gaură în mijloc”, a declarat pentru G4Media.ro deputatul Tudor Benga.

Context. Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) și mai multe organizații patronale cu sute de membri cer autorităților reorganizarea teritorial-administrativă a țării pentru reducerea aparatului birocratic. Principalele măsuri cerute sunt:

  • reducerea de la 41 (plus București) la 15 a numărului de județe;
  • redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5.000 de locuitori;
  • redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori;
  • toate instituțiile publice deconcentrate trebuie să fie regrupate sub această nouă formă administrativă.

Citește și Reorganizarea administrativă ajunge în Parlament / Deputatul Tudor Benga a depus un proiect care stabilește 12 județe, praguri de 10.000 de locuitori pentru orașe și 5.000 pentru comune

Citește și Câte orașe și comune ar dispărea din fiecare județ dacă reorganizarea administrativă ar presupune praguri de 10.000, respectiv 5000 de locuitori/ Ce județe ar rămâne fără mediu urban, orașele care ar deveni direct sate și unde ar deveni comunele orașe/ Hartă interactivă

Citește și Reorganizarea administrativă în viziunea lui Marcel Ciolacu: Comasarea comunelor cu maximum 1.500 de locuitori / Primarii comunelor desființate devin viceprimari ai localităților care le înghit / Măsurile să intre în vigoare la alegeri

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia: