Ce riscuri văd companiile din România în 2023: Criza energetică, situaţia macroeconomică şi modificările legislaţiei

analiza calcule recesiune criza Foto: Pixabay

Criza energetică, situaţia macroeconomică şi modificările legislaţiei şi reglementărilor sunt principalele trei riscuri estimate de companiile din România pentru acest an, potrivit ediţiei din acest an a Allianz Risk Barometer, informează Agerpres. La nivel global, incidentele cibernetice şi riscurile privind întreruperea activităţii sunt cele mai mari preocupări ale companiilor, pentru al doilea an consecutiv.

Evoluţiile macroeconomice – inflaţia, volatilitatea pieţei financiare şi o recesiune iminentă (în urcare de pe locul 10 pe locul 3, comparativ cu anul precedent), dar şi impactul crizei energetice (o nouă intrare, pe locul 4) – sunt ameninţările la adresa companiilor care au avut cea mai rapidă dinamică. În acelaşi timp, riscurile legate de consecinţele economice şi politice ale lumii post-pandemice şi ale războiului din Ucraina se menţin.

“Astfel de preocupări presante necesită acţiuni imediate din partea companiilor şi explică de ce atât catastrofele naturale (locul 6 în 2023 vs. locul 3 în 2022), cât şi schimbările climatice (locul 7 în 2023 vs. locul 6 în 2022) scad în clasamentul anual, la fel ca şi pandemia (locul 13 în 2023 vs. locul 4 în 2022), în contextul în care vaccinurile au pus capăt întreruperilor de activitate şi restricţiilor. Riscurile politice reprezintă o nouă intrare în top 10 riscuri globale pe locul 10, în timp ce deficitul de forţă de muncă calificată urcă pe locul 8. Schimbările legislative rămân un risc cheie şi ocupă locul 5, în timp ce incendiile/exploziile coboară două poziţii, până pe locul 9”, mai semnalează sursa citată.

În România, principalele trei riscuri sunt cele legate de criza energetică (locul 1, intrare nouă, direct pe primul loc), riscurile macroeconomice, legate de inflaţie şi mediul economic (în creştere cu 10% faţă de anul trecut), respectiv riscurile legate de modificări ale legislaţiei şi ale reglementărilor (în creştere cu 5% faţă de anul trecut). Se mai remarcă intrarea în topul primelor zece îngrijorări a riscului de fraudă şi corupţie (locul 9) şi a riscului privind insuficienţa forţei de muncă calificate (locul 10).

Allianz Risk Barometer este un clasament anual al riscurilor la adresa companiilor, realizat de Allianz Global Corporate & Specialty (AGCS), parte a Grupului Allianz, împreună cu alte entităţi ale grupului, care sintetizează viziunea a 2.712 de experţi în managementul riscului din 94 de ţări şi teritorii, inclusiv directori generali, manageri de risc, brokeri şi experţi în asigurări. Barometrul se află acum la cea de-a 12-a ediţie.

“Pentru al doilea an consecutiv, Allianz Risk Barometer arată că preocupările cele mai mari ale companiilor sunt cele legate de creşterea riscurilor cibernetice şi de posibile întreruperi ale activităţii. În acelaşi timp, companiile văd inflaţia, o recesiune iminentă şi criza energetică drept ameninţări imediate pentru afacerile lor. Companiile – în Europa şi în special în SUA – sunt îngrijorate de ‘permacriza’ actuală, respectiv de consecinţele pe termen lung ale pandemiei combinate cu impactul economic şi politic al războiului în desfăşurare din Ucraina. Este un test de stres pentru rezilienţa companiilor. Vestea bună este că, în calitate de asigurător, vedem îmbunătăţiri continue în rândul multor clienţi, în special în ceea ce priveşte îmbunătăţirea lanţurilor de aprovizionare, îmbunătăţirea planificării continuităţii afacerii şi consolidarea controalelor cibernetice. Măsurile pentru consolidarea rezilienţei şi pentru reducea riscurilor sunt acum în centrul atenţiei companiilor”, a declarat Joachim Mueller, CEO al AGCS.

“Pentru companiile din multe ţări, 2023 va fi probabil un alt an de riscuri sporite la adresa activităţii, deoarece multe modele de afaceri sunt vulnerabile la şocuri şi schimbări bruşte, care, la rândul lor, au impact asupra profiturilor şi veniturilor. Clasându-se pe locul 2 la nivel global, riscul de întrerupere a activităţii este principala ameninţare în ţări precum Brazilia, Germania, Mexic, Olanda, Singapore, Singapore, Coreea de Sud, Suedia şi SUA”, se arată în raport.

Cauzele care pot genera întreruperi ale activităţii sunt diverse. Astfel, securitatea cibernetică este cea de care companiile se tem cel mai mult (45% dintre răspunsuri); a doua cauză cea mai importantă este criza energetică (35%), urmată de catastrofele naturale (31%).

Costul ridicat al energiei a forţat unele industrii mari consumatoare de energie să utilizeze energia mai eficient, să mute producţia în locaţii alternative sau chiar să ia în considerare închideri temporare. Deficitul rezultat ameninţă să provoace perturbări ale aprovizionării într-o serie de industrii critice din Europa, cum sunt industria alimentară, agricultura, industria chimică, industria farmaceutică, construcţiile şi producţia industrială, deşi iarna mai caldă din Europa şi stabilizarea preţului gazelor contribuie la uşurarea situaţiei energetice.

Posibila recesiune globală este o altă sursă probabilă de perturbări în 2023, cu un potenţial de faliment şi insolvenţă pe segmentul furnizorilor, ceea ce reprezintă o preocupare deosebită pentru companiile cu furnizori critici unici sau limitaţi. Potrivit Allianz Trade, insolvenţele companiilor globale vor creşte semnificativ în 2023, cu 19%.

Evoluţiile macroeconomice, cum ar fi inflaţia sau volatilitatea pieţelor economice şi financiare, se situează pe locul al treilea în topul riscurilor pentru companii la nivel global în 2023, în urcare de pe locul 10 în 2022. Este prima dată când acest risc apare în top trei riscuri în ultimii zece ani.

Toate cele trei zone economice majore – Statele Unite (SUA), China şi Europa – se află într-o stare cu potenţial de criză. Inflaţia este o preocupare în mod deosebit, deoarece erodează marjele de profitabilitate ale multor companii. Ca şi economia reală, pieţele financiare se confruntă cu un an dificil, deoarece băncile centrale drenează excesul de lichiditate la nivel de sistem, iar volumele de tranzacţionare, chiar şi pe pieţele istoric lichide, scad.

Barometrul semnalează că riscul cu cea mai mare creştere este criza energetică, iar aceasta apare pentru prima dată pe locul 4 în analiza riscurilor globale. În cazul multor ţări europene, unele industrii, cum ar fi producţia chimică, cea de îngrăşăminte, sticlă şi aluminiu, se pot baza pe o singură sursă de energie – gazul rusesc. Prin urmare, sunt vulnerabile la întreruperea aprovizionării cu energie sau la creşterea preţurilor. Dacă astfel de industrii de bază se confruntă cu dificultăţi, repercusiunile pot fi resimţite şi mai mult în lanţul valoric în alte sectoare.

Potrivit Allianz Trade, criza energetică va rămâne cel mai mare şoc la adresa profitabilităţii pentru ţările europene, în special.

La nivelurile actuale, preţurile la energie ar putea şterge profiturile majorităţii corporaţiilor non-financiare, întrucât puterea de negociere a preţurilor scade, pe fondul încetinirii cererii.

Având în vedere faptul că 2022 a fost un alt an de turbulenţe, cu conflicte şi tulburări civile, care au dominat ştirile, riscurile politice şi violenţa reprezintă o nouă intrare în topul riscurilor, pe locul 10. Pe lângă preocupările legate de război, companiile mai sunt îngrijorate de posibile greve, revolte şi activităţi de agitaţie civilă, pe măsură ce costul vieţii devine mai mare, în mai multe ţări.

Deşi au coborât în top de la an la an, catastrofele naturale (19%) şi schimbările climatice (17%) rămân preocupări majore pentru companii. Într-un an care a inclus Uraganul Ian, una dintre cele mai puternice furtuni înregistrate în SUA, valuri de căldură, secete şi furtuni în întreaga lume, respectiv peste 100 de miliarde de dolari pierderi asigurate, catastrofele naturale se situează în continuare în primele şapte riscuri globale.

Allianz Global Corporate & Specialty (AGCS) este un furnizor global de asigurări corporate şi o divizie de afaceri cheie a Grupului Allianz.

Foto: Pixabay

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *