Centrele de date, adesea criticate pentru nevoia lor intensă de energie, ar putea deveni o sursă esențială de încălzire pentru orașe, dacă sunt amplasate corespunzător, potrivit șefului uneia dintre cele mai importante companii europene de tranziție energetică, scrie Financial Times.
Kim Fausing, director executiv al Danfoss, o companie privată daneză care furnizează pompe de căldură și sisteme de răcire pentru centre de date, a declarat că orașul Frankfurt ar putea avea toate nevoile de încălzire acoperite de căldura în exces generată de centrele de date până la sfârșitul acestui deceniu.
„Există o mulțime de controverse, într-adevăr, cu privire la cantitatea pură de energie [de care] centrele de date vor avea nevoie”, a declarat șeful Danfoss pentru Financial Times. „Dar [acestea] ne-ar putea ajuta să rezolvăm problemele de încălzire din anumite orașe dacă sunt amplasate corespunzător”.
Fausing a vorbit înaintea unui summit privind energia deschis luni de regele Danemarcei. La acesta participă reprezentanți ai principalelor companii nordice și ai colegilor de la nivel mondial, precum Google, EDF și Siemens.
Liderii de afaceri au dorit să arate că decarbonizarea ar putea fi o sursă de creștere pentru Europa, în conformitate cu concluziile unui raport al fostului prim-ministru italian Mario Draghi, care este dezbătut de Comisia Europeană, a declarat Fausing.
Cererea de centre de date a primit un nou impuls din cauza expansiunii rapide a inteligenței artificiale, însă utilizarea de către acestea a unor cantități mari de energie electrică s-a dovedit controversată.
Piața centrelor de date ar trebui să crească de la 220 de miliarde de dolari la sfârșitul anului 2022 la 418 miliarde de dolari până la sfârșitul acestui deceniu, potrivit companiei de cercetare de piață Industry ARC.
Frankfurt găzduiește peste 60 de centre de date, precum și una dintre cele mai mari burse de internet din lume. Experții au calculat că proximitatea față de case și birouri înseamnă că încălzirea excesivă de la centrele de date din oraș ar putea furniza tuturor acestora încălzire ecologică până în 2030.
Acest lucru contrastează cu regiunea nordică, unde centrele de date tind să fie situate în zone mai îndepărtate, aproape de surse de energie sau de apă rece.
Industriașii europeni sunt din ce în ce mai îngrijorați de ritmul tranziției ecologice a regiunii, după ce vânzările de mașini electrice și pompe de căldură au încetinit, iar investitorii au anulat mai multe proiecte privind hidrogenul și combustibilii verzi.
Aproape colapsul producătorului suedez de baterii Northvolt a evidențiat și mai mult fragilitatea eforturilor Europei de a dezvolta industrii ecologice locale în fața concurenței acerbe din partea Chinei.
„Există riscul ca Europa să fie lăsată să aștepte” din cauza lipsei unei reglementări clare și pe termen lung care ar putea ajuta companiile să accelereze investițiile în tehnologii ecologice, a declarat Fausing.
Regiunea trebuie să accelereze și să simplifice subvențiile pentru tranziția ecologică pentru a permite companiilor să concureze cu omologii din China și SUA, care beneficiază de sprijin din partea statului.
„Sistemele europene sunt mai greoaie . . . Europa se pricepe destul de bine să analizeze și să vorbească, dar mult mai puțin să acționeze efectiv”, a spus el.