Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media
Consiliul Concurenţei a aplicat, în 2022, sancţiuni care s-au cifrat undeva la 40 de milioane de euro şi estimăm beneficii pentru consumatorii români în jur de 100 de milioane de euro pentru activitatea de anul trecut, a declarat, joi, preşedintele instituţiei, Bogdan Chiriţoiu, citat de Agerpres.
„Licitaţiile au fost întotdeauna în atenţie şi mă tem că vor rămâne pentru mult timp o zonă la care trebuie să fim atenţi. Vom termina curând o investigaţie printr-o licitaţie de IT a Ministerului de Interne, care ne-a fost sesizată de Ministerul de Interne. Am anunţat ieri că am deschis o investigaţie privind licitaţii la CNAIR pentru reparaţii de drumuri. În acelaşi timp, avem şi cazuistică, economia se schimbă şi cazurile noastre se extind spre alte zone. Vom termina în curând un caz, să îi spunem tradiţional, legat de electrocasnice, de comercializarea produselor Samsung. Avem, iarăşi, în derulare investigaţii pe zona de servicii digitale. Astea le vom anunţa în curând, pentru că sunt inspecţii la care colaborăm cu alte state membre, să facem inspecţii în alte state membre – Olanda şi altele – şi atunci durează ceva mai mult. Deci, de îndată ce finalizăm formalităţile cu partenerii din celelalte state, o să facem anunţul. Asta ce înseamnă? Vorbim undeva de 40 de milioane de euro sancţiuni anul trecut, ca să ştiţi că doar performanţa noastră în instanţă e bună şi cazurile astea se câştigă în instanţă. În orice caz, ANAF-ul le încasează, sunt executorii, deci ele se încasează. Dar, dincolo de sancţiuni şi de impactul bugetar, estimăm beneficii pentru consumatorii români de în jur de 100 de milioane de euro pentru activitatea de anul trecut. Deci sunt beneficii importante”, a afirmat Chiriţoiu.
El a precizat că aceste sancţiuni ajung în special la firmele străine pentru că acestea sunt firme mari şi sunt în general investigate de Consiliul Concurenţei.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
„În general, sancţiunile astea se duc pe firme mari, pentru că e normal să prioritizăm resursele uitându-ne la firme mai mari, care au un impact mai mare în economie. Natura business-ului românesc este că firmele mari sunt în general străine. Deci, de asta în general amenzile noastre mari merg la firme străine, nu pentru că avem ceva cu firmele străine. Ele sunt, evident, binevenite să investească în România şi datoria noastră, a tuturor, este să avem un climat de investiţie atractiv, dar pentru că în general firmele mari sunt investigate de noi şi sancţionate de noi şi firmele mari sunt în general străine, de asta amenzile noastre merg mai degrabă la firme străine decât la firme româneşti”, a explicat şeful autorităţii de concurenţă.
Chiriţoiu a subliniat că aceste investigaţii sunt importante pentru sănătatea economiei româneşti, însă impactul cel mai mare vine în această perioadă din zona ajutorului de stat.
„Aici, sumele vehiculate sunt gigantice. Anul trecut a fost un an excepţional din acest punct de vedere, pentru că se şi suprapun o serie de instrumente. Ne străduim să finalizăm absorbţia fondurilor din perspectiva bugetară anterioară. Ar trebui să începem, dar încă nu începem, noua perspectivă bugetară. Acolo încă lucrăm la reguli, încă nu am început absorbţia fondurilor sau în mică măsură s-a început, dar avem multe fonduri pe instrumentele noi ale Uniunii care sunt legate de criza COVID, acum de criza din Ucraina. Aici vorbim în special de PNRR, care mi se pare un instrument foarte bun. E început. Şi pentru Comisia Europeană e un început şi trebuie să se rodeze mecanismele şi la ei. Şi pentru noi este un mecanism nou şi trebuie să ne rodăm”, a afirmat acesta.
Bogdan Chiriţoiu a subliniat că sumele prevăzute în PNRR sunt foarte mari, comparabile cu fondurile de coeziune, sunt inteligent gândite pentru că merg pe obiective, însă termenele sunt scurte.
„Deci, trebuie să fii mai iute decât pe fondurile tradiţionale. Sunt multe avantaje la PNRR. Ce ne-am străduit noi, colegii noştri care lucrează pe ajutor de stat, noi toţi, în Consiliu: să nu fim în întârziere, să nu creăm noi întârzieri în absorbţia acestor fonduri şi de asta, dacă vă uitaţi anul trecut, în jur de 30 de miliarde de euro au fost aprobaţi, nu înseamnă cheltuiţi, aprobaţi. S-au aprobat schemele a 30 de milioane de euro, de două ori şi jumătate mai mult decât în anul anterior. Deci, asta e zona noastră prioritară şi în zona unde avem cel mai mare impact economic. Am făcut şi o serie de recomandări pentru Guvern, bazându-ne pe experienţă anterioară privind modul cum organizăm gestionarea fondurilor europene. Deci, acum este ideea de a ne muta dinspre granturi mai mult spre instrumente financiare. E încă o dezbatere în interiorul administraţiei româneşti. Ne-am obişnuit, acum ne-am chinuit cu granturile. Când am învăţat şi noi granturile, lumea ne spune “Stai, nu mai daţi granturi, acuma veniţi cu garanţii de stat’. Cred că asta e calea, e mai sustenabilă pentru companii, să le obişnuieşti să lucreze cu băncile, să lucreze cu instrumentele financiare, în mod mai sustenabil. Grantul îl dai o dată, dar dacă s-a creat o relaţie între companie şi bancă asta poate să dureze, să asigure sustenabilitate, să dureze mai mult timp”, a adăugat preşedintele autorităţii de concurenţă.