Cifrele rețelei de Sănătate în România, în 2022: Anul trecut, funcționau 66.000 de unități sanitare/ Unui medic i-au revenit, în medie, 267 de locuitori/ Numărul de medici a crescut cu 2518

În anul 2022, au funcționat aproximativ 66.000 de unități sanitare, iar unui medic  i-au revenit, în medie, 267 locuitori, față de 278 locuitori în anul 2021, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică. Spitalele au tratat 3,2 milioane cazuri în regim de spitalizare continuă, cu 573.000 de cazuri mai multe față de anul 2021. În anul 2022, față de anul 2021, numărul de medici (exclusiv medici de familie) a crescut cu 2518, dintre aceștia aproximativ jumătate fiind medici rezidenți.

În anul 2022, activitatea rețelei sanitare și de ocrotire a sănătății s-a desfășurat în aproximativ 66.000 unități sanitare (54.000 de unităţi sanitare în mediul urban şi 12.000 în mediul rural), cu peste 700 de unități mai multe decât în anul anterior.

Pe principalele categorii de unităţi, rețeaua sanitară a dispus, în anul 2022, de: 544 spitale, față de 543 spitale în anul 2021; 160 unități sanitare (inclusiv unități asimilate spitalelor) care oferă numai servicii de internare de zi sau servicii ambulatorii și internare de zi, la fel ca în anul precedent; aproximativ 14 mii de cabinete medicale independente de specialitate, cu 188 unități mai multe decât în anul 2021; peste 16 mii de cabinete stomatologice independente, cu 164 unități maimulte decât în anul precedent; peste 10 mii de cabinete de medicină de familie, în scădere cu 26 cabinete față de anul 2021.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Dintre cele 704 de spitale și unități spitalicești asimilate spitalelor care și-au desfășurat activitatea în anul 2022, numai 351 sunt unități medicale mari (cu peste 100 de paturi), iar 269 sunt unități medicale mici (cu mai puțin de 50 de paturi).

Rețeaua farmaceutică a furnizat servicii printr-un număr de 9,9 mii de farmacii, drogherii și puncte farmaceutice, în scădere cu 40 de unități față de anul 2021, deservind, în medie, 1926 locuitori.

Medicina primară, asigurată prin rețeaua de cabinete medicale de familie, reprezintă primul contact al populației cu sistemul sanitar, atât pentru diagnosticarea și tratarea unor boli, cât și pentru realizarea examenelor medicale preventive. Cele mai multe cabinete de medicină de familie au funcționat în mediul urban, 6,3 mii cabinete comparativ cu 4,1 mii cabinete în mediul rural. Unui cabinet de medicină de familie i-au revenit, în mediul rural, de 1,4 ori mai mulți locuitori1 (aparținând populației rezidente) comparativ cu un cabinet din mediul urban.

Asistenţa medicală ambulatorie de specialitate este asigurată prin unităţi specializate de tipul ambulatoriilor de specialitate, centrelor medicale şi stomatologice, policlinicilor, centrelor de diagnostic și tratament etc., unități care sunt situate, în majoritate, în mediul urban.

Rețeaua cabinetelor medicale independente de specialitate şi cea a cabinetelor stomatologice independente – parte a sistemului de asigurare a asistenţei medicale ambulatorii – este situată, de asemenea, în cea mai mare parte în mediul urban.

În timp ce, în anul 2022, în mediul urban au funcționat 13.000 de cabinete medicale independente de specialitate, în rural numărul acestora a fost de 18 ori mai mic (numai 728 cabinete), numărul mediu de locuitori1 care a revenit unui cabinet medical independent de specialitate fiind de 16 ori mai mare în mediul rural, față de mediul urban.  În anul 2022, la 10000 locuitori, 13,1 cabinete medicale de specialitate au furnizat, în medie, servicii populației din mediul urban (12,7 cabinete în anul 2021), în timp ce, în mediul rural, asistența medicală de specialitate prin cabinete independente este asigurată, în medie, de 1 cabinet de specialitate la peste 10000 de locuitori.

Asistența medicală cu internare, furnizată de unităţile sanitare pacienţilor 

Cele 704 spitale și unități asimilate spitalelor au dispus, în anul 2022, de 135,9 mii paturi  pentru  internare  continuă  (125,7 mii  de paturi în mediul urban şi 10,2 mii de paturi în mediul rural) și de aproximativ 10,0 mii paturi de spital pentru internare de zi (numai 431 paturi în mediul rural). În 2022, în condițiile relaxării măsurilor de prevenire a pandemiei COVID-19, numărul pacienților care au beneficiat de serviciile spitalelor și unităților asimilate a fost de 3,2 milioane pacienți internați în regim de spitalizare continuă și de 4,5 milioane pacienți internați în regim de spitalizare de zi, cu 1,4 milioane pacienți mai mulți comparativ cu anul 2021 când au fost tratați 6,3 milioane pacienți, atât cu spitalizare continuă, cât și de zi.

Din punct de vedere al asigurării cu paturi, în spitalele mari (unități cu peste 100 de paturi fiecare) au fost puse la dispoziția populației 91,4% din totalul paturilor pentru internare continuă și internare de zi, 5,0% au fost disponibile în spitalele de dimensiune medie (unități cu 50-99 de paturi), iar 3,6% în spitale mici (unități cu mai puțin de 50 de paturi).

Unul dintre indicatorii relevanți pentru analiza impactului acestei perioade asupra unităților spitalicești este structura paturilor pe specialități, notează INS. Astfel, din numărul total al paturilor pentru internare continuă, cele mai multe au fost înregistrate la specialitățile psihiatrie (12,1%), chirurgie (10,5%) și interne (8,4%).  Numărul paturilor destinate pacienților cu COVID19, existent la sfârșitul anului 2022, a fost de 6383,  cu 63,8% mai mic decât cel existent la sfârșitul anului 2021.  În anul 2022, paturile pentru pacienții internați în regim de internare de zi în spitale și în unități asimilate spitalelor au fost alocate, în ponderea cea mai ridicată, specialităților interne (13,4%), oncologie (11,4%), chirurgie (9,5%) și obstetricăginecologie (6,4%).

Durata medie de internare a fost, în 2022, de 7,2 zile/pacient internat în spital. Din totalul spitalelor, un număr de 8 centre de sănătate cu paturi de spital (6 centre în mediul rural) au acordat asistență medicală cu internare continuă, în cel puțin două specialități, pacienților din mai multe localități, iar durata medie de internare a fost de 9,2 zile/pacient. Pacienții cu nevoi medicosociale au beneficiat de servicii de îngrijire, servicii medicale și servicii sociale cu internare continuă, în medie, 174,3 zile/pacient în unități medicosociale. Prevenirea și combaterea tuberculozei, precum și tratarea bolnavilor stabilizați s-a realizat cu internare continuă, în medie, 150,6 zile/pacient în cele două preventorii, iar bolnavii cu TBC au fost tratați, în medie, 27,4 zile/pacient în cele două sanatorii specializate.   •

Personalul medico-sanitar: Numărul de medici a crescut cu 2518, dintre aceștia, aproximativ jumătate fiind medici rezidenți

Din punct de vedere al asigurării cu personal medico-sanitar, în anul 2022, și-au desfășurat activitatea 71.300 de medici, în creștere cu 2.500 față de anul 2021; 21.400 demedici stomatologi, în creștere cu 1400  față de anul 2021; 22.700 farmaciști, în creștere cu 1.200 față de anul precedent; 18.900 asistenți medicali cu studii superioare, în creștere cu o mie față de 2021; 156.700 personal cu pregătire sanitară medie, în creștere cu 1,1 mii față de anul 2021 şi de 76,6 mii personal sanitar auxiliar, în creștere cu 0,5 mii față de anul 2021.  Structura personalului sanitar este preponderent feminină, ponderea femeilor în rândul medicilor fiind de 70,8%, de 67,2% în rândul medicilor stomatologi și de 89,2% în rândul farmaciștilor.

În anul 2022, față de anul 2021, numărul de medici (exclusiv medici de familie) a crescut cu 2518, dintre aceștia, aproximativ jumătate fiind medici rezidenți. Din totalul specialităților în care s-au acordat servicii pacienților, cele mai mari creșteri ale numărului de medici, în anul 2022 față de anul 2021, s-a înregistrat la specialitățile: alergologie și imunologie clinică (60,4%), chirurgie orală și maxilo-facială (38,8%), neurologie pediatrică, oncologie medicală și radioterapie (cu câte 12,0%).

Specialitățile medicale cu rol important în gestionarea post COVID-19 care au înregistrat creșteri ale numărului de medici față de anul 2021 au fost: cardiologie (8,7%), pneumologie (8,1%), recuperare, medicină fizică și balneologie (6,3%) și  neurologie (5,1%). Distribuția personalului sanitar pe medii de rezidență este determinată de repartizarea teritorială a unităților sanitare, păstrându-se discrepanțele majore existente.

Din totalul medicilor, aproximativ o cincime au fost medici de familie, două treimi dintre aceştia desfăşurându-și activitatea în mediul urban. În anul 2022, la fel ca în anul precedent, discrepanţele pe medii de rezidenţă privind asigurarea populaţiei cu personal medical sunt evidențiate de numărul mai mare de locuitori1 (aparținând populației rezidente) care au revenit unui cadru medico-sanitar, comparativ cu mediul urban, astfel: în mediul rural au revenit de 11,0 ori mai mulți locuitori1 unui medic (de 1,9 ori unui medic de familie), de 7,7 ori mai mulţi locuitori1 unui medic stomatolog și de 5,3 ori mai mulți locuitori1 unui farmacist.