BUCUREȘTI, ROMÂNIA – 4 MAI: Candidatul la președinție Crin Antonescu, la ieșirea din secția de votare după ce și-a exprimat opțiunea în primul tur al alegerilor prezidențiale, duminică, 4 mai 2025, la București, România.
Credit foto: Alex Nicodim / Anadolu / ABACAPRESS.COM / AA/ABACA / Abaca Press / Profimedia
Crin Antonescu (65 ani) candidează la alegerile prezidențiale din 2025 din partea coaliției PSD-PNL-UDMR, revenind în prim-planul politicii după aproape zece ani de absență, perioadă petrecută în mare parte la Bruxelles. Cu o carieră de peste două decenii în politica românească până în 2014, Antonescu își încearcă pentru a doua oară șansa la Președinție. Prima candidatură a avut loc în 2009, când, după ce a fost devansat de Traian Băsescu (PDL) și Mircea Geoană (PSD), a ales să-l susțină pe cel din urmă în turul al doilea.
În 2014, după ce a pierdut conducerea PNL în favoarea lui Klaus Iohannis, Crin Antonescu s-a retras din viața politică activă, revenind abia în 2025, când a fost desemnat în mod surprinzător candidat comun al coaliției PSD-PNL-UDMR, formată în urma anulării alegerilor din 24 noiembrie. Această alianță reunește formațiuni de stânga și de dreapta și susține apartenența României la structurile euro-atlantice.
Crin Antonescu se declară un european pro-american, este un adept al menținerii României în NATO și se pronunță pentru întărirea parteneriatului strategic cu SUA. Candidatul coaliției PNL-PSD-UDMR la alegerile prezidențiale este de părere că cheltuielile militare ale României, ca şi a altor ţări europene din NATO, vor trebui să crească. A declarat că, dacă va deveni președinte, prima sa vizită oficială externă va fi în Statele Unite, susținând necesitatea resetării relațiilor bilaterale. De asemenea, a exprimat clar că nu susține trimiterea de trupe românești în Ucraina. Despre relația cu Rusia, Antonescu afirmă că aceasta trebuie să se normalizeze în viitor, însă doar după ce România își asigură securitatea.
Antonescu se declară creștin și credincios, chiar dacă nu practicant, subliniind că religia este „fundament, nu decor”. În viziunea sa, credința e mai puternică decât ideologia, evocând eșecul comunismului în tentativa de a o înlocui.
Crin Antonescu s-a remarcat încă din tinerețe prin pasiunea sa pentru istorie, obținând în 1978 titlul de câștigător al Olimpiadei Naționale de Istorie. A urmat Facultatea de Istorie-Filosofie din cadrul Universității București, pe care a absolvit-o în anul 1985. Ulterior, și-a început cariera ca profesor de istorie în comuna Solești, județul Vaslui, și, ulterior, în comuna Niculițel, județul Tulcea, unde a predat și limba franceză. Între 1989 și 1990, a activat ca muzeograf la Muzeul de Istorie și Arheologie din Tulcea, iar apoi a fost profesor la Colegiul Dobrogean „Spiru Haret”.
Pe plan politic, Crin Antonescu a devenit deputat în 1992 și a deținut acest mandat până în 2004. De-a lungul timpului, a activat în Partidul Alianței Civice (PAC), PL ’93 și a revenit în Partidul Național Liberal (PNL) odată cu reunificarea curentului liberal. În 1995 a fost ales vicepreședinte al PNL, iar mai târziu a devenit liderul liberalilor din Camera Deputaților. A fost membru al mai multor comisii parlamentare precum cele pentru învățământ, afaceri externe, cultură și mass-media. De-a lungul carierei sale, Antonescu a inițiat mai multe proiecte legislative, printre care Legea 217/2015, care vizează combaterea fascismului, rasismului și xenofobiei.
Între 1997 și 2000 a ocupat funcția de ministru al tineretului și sportului, perioadă în care a introdus renta viageră pentru sportivii cu performanțe olimpice. În 2009 a fost ales președinte al PNL, funcție pe care a deținut-o până în 2014. Tot în 2009 a candidat la alegerile prezidențiale, clasându-se pe locul al treilea în primul tur. A fost susținut de figuri marcante ale societății civile, precum Doina Cornea și istorici de renume ca Lucian Boia și Neagu Djuvara.
În perioada 2011–2014, Crin Antonescu a fost copreședinte al Uniunii Social Liberale (USL), alături de Victor Ponta. Alianța a fost creată pentru a înlătura de la putere regimul condus de Traian Băsescu și pentru a câștiga alegerile din 2012 și 2014. În vara anului 2012, în urma suspendării președintelui Băsescu, Antonescu a devenit președinte interimar al României. A fost reconfirmat ca președinte al Senatului după alegerile parlamentare din 2012 și a inițiat Comisia pentru revizuirea Constituției în 2013.
Averea personală
Crin Antonescu deține mai multe terenuri în județul Prahova, dobândite prin cumpărare și moștenire. Are în proprietate mai multe imobile, inclusiv apartamente și case în București și Prahova, precum și un loc de parcare. De asemenea, deține trei autoturisme (BMW, Mercedes și KIA) și bijuterii evaluate la 18.000 de euro.
În plan financiar, are conturi și depozite bancare în România, Belgia și Liechtenstein, unele dintre ele deschise încă din 2005. Deține și 1.000 de titluri de stat, evaluate la aproape 100.000 de euro.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Soția sa, Adina Vălean, comisar european, a avut venituri substanțiale din funcțiile publice deținute și a primit sume importante pentru misiuni și diurne europene.
Controverse
Cariera politică a lui Crin Antonescu a fost marcată de câteva controverse. Cea mai notabilă a fost implicarea sa, alături de Victor Ponta și Dan Voiculescu, în tentativa de suspendare a președintelui Traian Băsescu în 2012, eveniment calificat de unii ca fiind o „lovitură de stat”. De asemenea, a fost implicat într-o tranzacție imobiliară contestată cu familia fostului șef al SRI, Virgil Măgureanu.
Printre afirmațiile controversate ale sale se numără simpatia exprimată față de Viktor Orban, aprecieri pozitive față de Adrian Năstase și Liviu Dragnea, și citarea mareșalului Ion Antonescu într-un context patriotic.
Programul politic
Dacă va fi ales președinte, Crin Antonescu și-a declarat intenția de a patrona un program național pentru sport, pe modelul „România Educată”, program inițiat de fostul președinte Klaus Iohannis.
Crin Antonescu vrea și consolidarea Agenției Antidrog după modelul american al DEA (Drug Enforcement Agency), cu prerogative, resurse și conexiuni internaționale, pentru a deveni un instrument eficient în lupta cu drogurile.
De asemenea, dorește includerea traficului de droguri, a șantajului, a amenințării și a proxenetismului în categoria infracțiunilor celor mai grave – ele trebuie pedepsite pe măsura consecințelor pe care le produc: atât la nivel individual, cât și la nivelul societății.
Candidatul coaliției la alegerile prezidențiale militează și pentru susținerea unui Pact Național pentru Antreprenoriat, care să valorifice inițiativa românească în punctele cheie: stabilitate legislativă, predictibilitate fiscală, acces la piețe de desfacere interne și externe și la capital, sprijin în creșterea businessurilor dincolo de granițele țării.
Poziții doctrinare și propuneri politice
Crin Antonescu a adoptat un discurs naționalist și conservator: s-a declarat împotriva propagandei LGBTQ în școli și împotriva adopțiilor de către cupluri de același sex, dar nu respinge ideea parteneriatelor civile. El a subliniat că a votat „da” la referendumul pentru familia tradițională din 2018, dar a precizat că nu dorește restrângerea drepturilor comunității LGBT.
Pe tema schimbărilor climatice, Antonescu a contestat originea antropogenă a încălzirii globale și a criticat Green Deal-ul ca fiind o „idee bună devenită rea”. Susține exploatarea gazelor de șist, dar se opune proiectului aurifer de la Roșia Montană.
În plan fiscal, rămâne un susținător ferm al cotei unice și al disciplinei bugetare și se opune creșterii taxelor.
Date biografice complete AICI
