Comisia Europeană își reduce estimările privind creșterea Produsului Intern Brut (PIB) din zona euro la 2,6% în acest an și la 1,4% în 2023, în scădere față de previziunile din luna mai ce estimau creșteri de 2,7% și 2,3%, potrivit noilor date, consultate de Bloomberg.
Inflația, care a atins deja un record de peste patru ori mai mare decât ținta de 2% a Băncii Centrale Europene, este acum văzută la 7,6% în 2022 și 4% anul viitor, în creștere de la estimările anterioare 6,1% și 2,7%.
Astfel, rezistența zonei euro după pandemie va fi mai slabă decât se anticipa, în timp ce inflația va fi mai rapidă din cauza războiului Rusiei în Ucraina, potrivit proiectului de prognoză al Comisiei Europene.
Previziunile se mai pot schimba înainte de a fi publicate oficial joi.
În ciuda faptului că se preconizează în continuare o expansiune economică în blocul monetar format din 19 țări, perspectivele înrăutățite nu vor face prea mult pentru a risipi temerile că se apropie o recesiune, în special în condițiile în care Kremlinul limitează livrările de gaze naturale pentru a riposta la sancțiunile impuse Europei.
În timp ce consumatorii au ieșit din pandemie plini de economii și cu o cerere reținută pentru călătorii, acest motor de creștere este posibil să se stingă odată cu sfârșitul verii și cu instalarea realității unei crize energetice.
Producătorii din Germania, cea mai mare economie a continentului și una dintre cele mai dependente de gazul rusesc, se confruntă cu perturbări majore în cazul în care energia va trebui să fie raționalizată. Încrederea investitorilor în perspectivele țării este la cel mai scăzut nivel de la criza datoriilor din Europa.
Unii economiști consideră că o recesiune în Europa este inevitabilă, chiar și fără ca Kremlinul să oprească livrările de energie, inflația urmând, de asemenea, să rămână ridicată. Acest lucru complică sarcina BCE, care abia se lansează în prima majorare a ratei dobânzii din mai bine de un deceniu.
