Comisia Europeană: Salariile reale din România cresc mai rapid decât productivitatea, ceea ce ar putea afecta competitivitatea/ Salariul minim a crescut cu 32% în 2023 / Accelerează majorările salariale din sectorul public

Comisia Europeană avertizează că salariile reale din România cresc mai rapid decât productivitatea, în contextul în care salariul minim a crescut cu 32% în 2023 și a contribuit la creșterea salariului nominal mediu cu 15%, arată un raport publicat luni în cadrul Semestrului European, care subliniază că acest lucru ar putea afecta competitivitatea României. Instituția mai subliniază că accelerează majorările salariale din sectorul public.

Comisia Europeană subliniază că în România actualizarea salariului minim este decisă de guvern în mod discreționar, după o consultare fără caracter obligatoriu cu sindicatele și organizațiile patronale și nu se urmează o formulă clară.

Salariile minime din România au crescut rapid în ultimii ani, peste rata inflației și evoluția productivității. Între decembrie 2021 și decembrie 2023, salariul minim principal a crescut cu 43,5%, iar cel pentru lucrătorii din sectorul construcțiilor cu 52,7%. În ianuarie 2022, condițiile acordate sectorului construcțiilor au fost extinse și la lucrătorii din agricultură și industria alimentară, ceea ce a dus la o aproape dublare a salariului minim pentru această categorie de lucrători în această perioadă. Prin urmare, majorările salariului minim au condus la creșteri puternice ale puterii de cumpărare pentru lucrătorii care primesc salariul minim, contribuind la reducerea inegalităților sociale și la stimularea cererii interne. Creșterile salariului minim au alimentat creșterea generală a salariilor, cu potențiale consecințe negative asupra persistenței inflației și a competitivității externe, arată instituția.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

În 2023, salariul minim a crescut cu 32% (din decembrie până în decembrie), contribuind la o creștere a salariului nominal mediu cu aproximativ 15%. Comisia mai subliniază că, comparativ cu rata anuală a inflației, acest lucru se traduce printr-o apreciere reală a salariului de aproape 5%. Aceste evoluții se situează deasupra creșterilor de productivitate.

Creșterile salariului minim au alimentat creșterea generală a salariilor, cu potențiale consecințe negative asupra persistenței inflației și a competitivității externe, arată instituția.

Raportul dintre salariul minim și salariul mediu și salariul median a atins niveluri ridicate în raport cu alte țări din UE. Raportul dintre salariul minim și salariul mediu a crescut de la 42,6% în 2010 la aproximativ 58% la sfârșitul anului 2023.

Cu toate acestea, în ultimii 13 ani, România a trecut de aproape de coada clasamentului statelor membre UE în funcție de această variabilă. Ea este utilizată pe scară largă în literatura economică pentru a evalua potențialele efecte de distorsiune ale salariului minim pe piața muncii.

Conform datelor Ministerului Muncii, aproximativ 28% dintre angajați câștigau salariul minim în 2020. Cu toate acestea, acest lucru trebuie luat în considerare în contextul unui nivel foarte ridicat al muncii nedeclarate și al veniturilor.

Instituția mai arată că creșterea salariilor din sectorul public se accelerează. În medie, în cei 2 ani care se încheie în noiembrie 2023, salariul mediu din sectorul public a crescut cu 21%, mai puțin decât cele 26% înregistrate în sectorul privat în aceeași perioadă. Cu toate acestea, un acord recent între guvern și sindicate stipulează o creștere importantă a salariilor în sectorul educației (acesta reprezintă aproximativ 30% din sectorul public), ceea ce ar trebui să ducă la o creștere cu două cifre a salariului mediu din sectorul public în 2024.

Comisia mai avertizează că există riscul ca viitoarea reformă a sistemului unitar de salarizare în administrația publică să conducă la solicitări de creșteri mari ale salariilor medii din sectorul public, care ar putea fi foarte dificil de pus în aplicare, având în vedere lipsa de spațiu fiscal.

Iar creșterea pretențiilor salariale în sectorul public ar putea să alimenteze noi creșteri ale costurilor unitare reale ale forței de muncă în timp și să afecteze competitivitatea costurilor și conturile externe ale României.

Deși pentru unii angajați are efecte pozitive, Comisia avertizează că creșterile excesive ale salariului minim pot avea efecte negative asupra ocupării forței de muncă. În unele situații, angajatorii pot reacționa la creșterea salariului minim prin concedierea celor mai puțin productivi lucrători pentru a menține costurile la un nivel compatibil cu rentabilitatea dorită. Există, de asemenea, riscul ca majorările prea mari ale salariului minim să conducă la o comprimare excesivă a salariilor, reducând stimulentele pentru ca lucrătorii să își îmbunătățească competențele. Un decalaj mare între salariul minim și productivitatea lucrătorilor poate descuraja investițiile în timp, reducând oportunitățile viitoare de angajare. La nivel macroeconomic, creșterile mari ale salariului minim pot contribui la o agravare a dezechilibrelor externe – imediat prin creșterea absorbției și, în timp, prin pierderea competitivității costurilor.

Piața forței de muncă rămâne tensionată și, deși presiunile asupra cererii interne s-au atenuat, salariile reale cresc mai rapid decât productivitatea, ceea ce va încetini dezinflația și ar putea eroda competitivitatea costurilor în timp, mai arată Comisia.

Citește și:

ANALIZĂ Economedia: Salariul mediu net anual din România a crescut cu 20%, în 2023, dublu față de inflație și cu cel mai mare ritm din ultimii 10 ani. Veniturile au fost „trase” în sus de majorarea salariului minim, care a făcut un salt net de 36% anul trecut – GRAFICE