Comisia Europeană vrea reguli pentru persoanele care lucrează pentru aplicațiile de livrări / În vizor, servicii precum Uber, Deliveroo sau Bolt

Comisia Europeană va propune joi un arsenal de măsuri pentru a proteja drepturile persoanelor care lucrează pe platforme digitale precum Uber, Deliveroo sau Bolt, prin stabilirea de criterii care să determine în ce condiții pot fi considerați angajați, potrivit Le Figaro.

Proiectul Comisiei Europene trebuie să fie aprobat de statele membre și de eurodeputați.

În Uniunea Europeană, tribunalele au dat peste o sută de decizii pe marginea acestui subiect și alte câteva sute sunt în așteptare. Dacă sentințele în țări precum Spania sau Olanda au recalificat, în mare parte, drept salariați persoanele care lucrează în acest sector, alte decizii au mers in sens contrar. Astfel, un tribunal belgian a respins miercuri câteva zeci de persoane care lucrau cu Deliveroo și care doreau să fie recunoscute drept salariați.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Bruxellesul ar urma să propună cinci criterii, în special examinarea faptului dacă o platformă determină prin intermediul aplicației sale nivelul de remunerație, dacă impune purtarea unei uniforme sau a anumitor echipamente sau dacă interzice munca pentru alte companii. Dacă cel puțin două dintre criterii sunt îndeplinite, platforma va fi considerată drept angajator și va trebui să se supună obligațiilor dreptului muncii (salariu minim, timp de muncă, norme de securitate etc) valabil în țara în discuție. Textul va propune de asemenea o transparență sporită în ceea ce privește funcționarea algoritmilor aplicațiilor.

„Prea multă vreme, platformele au realizat profituri enorme sustrâgându-se de la obligațiile lor fundamentale pe seama muncitorilor și asigurând în același timp, de manieră mincinoasă, că le oferă acestora posibilitatea de a alege”, acuză Ludovic Voet, președintele confederației sindicatelor europene CES. Platformele ar putea să se opună statutului de angajator dacă reușesc să demonstreze statutul independent al lucrătorilor, potrivit dreptului național. Dacă platformele de livrare de mâncare sau vehiculele cu șofer sunt primele vizate, serviciile online (cum sunt cele de traducere) vor deveni și ele obiectul noilor reglementări.

La jumătatea lunii septembrie, Parlamentul European a cerut Comisiei să „garanteze securitatea juridică” a acestei categorii de persoane.

Platformele se opun oricărei schimbări a statutului persoanelor cu care lucrează. Pe lângă fragilizarea modelului economic, platformele invocă un studiu a firmei Copenhagen Economics potrivit căruia un astfel de scenariu ar obliga circa 250.000 de persoane din UE să părăsească sectorul. În plus, criterii prea vagi ar putea antrena multiplicarea procedurilor judiciare, cu „consecințe dezastruoase pentru lucrători, pentru restaurante și pentru economie, în sensul mai larg”, a avertizat federația Delivery Platforms Europe.