Sursa foto: Deliveroo
Comisia Europeană va propune joi un arsenal de măsuri pentru a proteja drepturile persoanelor care lucrează pe platforme digitale precum Uber, Deliveroo sau Bolt, prin stabilirea de criterii care să determine în ce condiții pot fi considerați angajați, potrivit Le Figaro.
Proiectul Comisiei Europene trebuie să fie aprobat de statele membre și de eurodeputați.
În Uniunea Europeană, tribunalele au dat peste o sută de decizii pe marginea acestui subiect și alte câteva sute sunt în așteptare. Dacă sentințele în țări precum Spania sau Olanda au recalificat, în mare parte, drept salariați persoanele care lucrează în acest sector, alte decizii au mers in sens contrar. Astfel, un tribunal belgian a respins miercuri câteva zeci de persoane care lucrau cu Deliveroo și care doreau să fie recunoscute drept salariați.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Bruxellesul ar urma să propună cinci criterii, în special examinarea faptului dacă o platformă determină prin intermediul aplicației sale nivelul de remunerație, dacă impune purtarea unei uniforme sau a anumitor echipamente sau dacă interzice munca pentru alte companii. Dacă cel puțin două dintre criterii sunt îndeplinite, platforma va fi considerată drept angajator și va trebui să se supună obligațiilor dreptului muncii (salariu minim, timp de muncă, norme de securitate etc) valabil în țara în discuție. Textul va propune de asemenea o transparență sporită în ceea ce privește funcționarea algoritmilor aplicațiilor.
„Prea multă vreme, platformele au realizat profituri enorme sustrâgându-se de la obligațiile lor fundamentale pe seama muncitorilor și asigurând în același timp, de manieră mincinoasă, că le oferă acestora posibilitatea de a alege”, acuză Ludovic Voet, președintele confederației sindicatelor europene CES. Platformele ar putea să se opună statutului de angajator dacă reușesc să demonstreze statutul independent al lucrătorilor, potrivit dreptului național. Dacă platformele de livrare de mâncare sau vehiculele cu șofer sunt primele vizate, serviciile online (cum sunt cele de traducere) vor deveni și ele obiectul noilor reglementări.
La jumătatea lunii septembrie, Parlamentul European a cerut Comisiei să „garanteze securitatea juridică” a acestei categorii de persoane.
Platformele se opun oricărei schimbări a statutului persoanelor cu care lucrează. Pe lângă fragilizarea modelului economic, platformele invocă un studiu a firmei Copenhagen Economics potrivit căruia un astfel de scenariu ar obliga circa 250.000 de persoane din UE să părăsească sectorul. În plus, criterii prea vagi ar putea antrena multiplicarea procedurilor judiciare, cu „consecințe dezastruoase pentru lucrători, pentru restaurante și pentru economie, în sensul mai larg”, a avertizat federația Delivery Platforms Europe.