Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză: Economia României a înregistrat o dinamică de 2,4% în primul trimestru din 2023, comparativ cu perioada similară din anul precedent

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză transmite că în primul trimestru 2023 economia României a înregistrat o dinamică de 2,4% comparativ cu perioada similară din anul precedent, într‐un context internaţional vulnerabil şi un nivel încă ridicat al preţurilor. Deşi în conjunctura actuală economia ţării noastre s‐a menţinut în teritoriul pozitiv şi cu o evoluţie bună, totuşi se manifestă o tendinţă de decelerare a PIB, de la 4,5% în trimestrul IV 2022 la aproape jumătate în prezent.

Potrivit raportului, sectorul construcţiilor a avut un rol însemnat în evoluţia economică, cu un ritm al valorii adăugate brute de 8,8% în contextul demarării a numeroase proiecte de investiţii. Se prevede că activitatea în acest domeniu va continua să aibă rezultate favorabile în restul perioadei, chiar dacă vom asista la o încetinire în a doua jumătate a anului ca urmare a efectului de bază;

„Realizările sectorului construcţii s‐au reflectat în mod corespunzător în dinamica formării brute de capital fix, care a avansat în trimestrul I cu 10,4%, reprezentând un aport de 1,9 puncte procentuale la rata reală a PIB. Derularea lucrărilor de investiţii deja contractate, cât şi a altor proiecte viitoare finanţate atât din fonduri europene, cât şi din cele publice, vor face din investiţiile brute un factor esenţial al susţinerii creşterii economice în acest an”, potrivit raportului Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză.

Conform raportului, un alt domeniu pe care se va baza avansul economiei în acest an îl reprezintă sectorul agricol, care după contracţia accentuată din 2022, va reveni în teritoriul pozitiv, în principal în trimestrul III, când contribuţia la majorarea PIB va fi una consistentă.

„Sectorul terţiar, deşi va înregistra o încetinire pronunţată comparativ cu anii anteriori când s‐a manifestat un proces de recuperare accentuat după criza sanitară, va continua să mărească avansul economiei, în principal prin dezvoltarea serviciilor performante cum sunt cele din domeniul tehnologiei informaţiei, cele prestate în principal întreprinderilor, dar şi cele din HORECA. Din păcate, industria a continuat şi în primele luni evoluţiile slabe pe fondul crizelor care se manifestă la nivel global şi european. Ținând cont de contextul nefavorabil (conflictul ruso ‐ ucrainean, nivelul preţurilor, dificultăţi legate de aprovizionare, etc.), pentru restul perioadei se prevede o redresare lentă. În aceste condiţii se estimează că pe ansamblul anului valoarea adăugată brută se va diminua uşor, reducând astfel contribuţia favorabilă a celorlalte sectoare de activitate. Pe latura cererii, pe lângă investiţiile brute, consumul privat va rămâne, în continuare, unul din principalii susţinători ai creşterii economice, chiar dacă după avansul de 6,4% din trimestrul I, vom asista la o decelerare în următoarea perioadă”, potrivit raportului.

Evoluţiile sectoriale recente care au fost luate în considerare la estimările din prognoza macroeconomică:

• • Trendul descendent al producţiei industriale s‐a păstrat şi în primele trei luni din 2023, când s‐a înregistrat o scădere de 3,8%, dar s‐a adâncit în perioada aprilie ‐ mai (‐5,9%). Cumulat, în primele cinci luni ale anului, producția industrială s‐a contractat cu 4,7% pe seama reducerii cu 11,6% a producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat şi cu 3,9% a producţiei industriei prelucrătoare, în timp ce în industria extractivă producţia s‐a majorat cu 2,2%.
  • Activitatea de construcţii rămâne cel mai dinamic sector, volumul lucrărilor consemnând o creştere de 12,6% la nivel primului trimestru. În perioada aprilie ‐ mai ritmul de creştere al volumului lucrărilor de construcţii a încetinit până la 9,8%, astfel că în primele cinci luni avansul a ajuns la 11,3%, fiind susţinut de construcţiile inginereşti, cu o dinamică de 31,8%, faţă de perioada similară.
  • Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor) s‐a majorat în primul trimestru cu 5,3%, avansul fiind susţinut de creşterea vânzărilor de mărfuri alimentare şi nealimentare (7,3% şi respectiv 6,0%) în timp ce achiziţiile de carburanţi s‐au situat la acelaşi nivel cu cel din perioada ianuarie ‐ martie 2022. Trimestrul II marchează însă o încetinire a cererii populaţiei, vânzările cu amănuntul, în termeni reali, majorându‐se cu doar 1,1%.
  • Volumul cifrei de afaceri a serviciilor prestate populaţiei, deși într‐un proces de decelerare al ritmului de creștere ca urmare a unui efect de bază după recuperarea consistentă din perioada post pandemică, s‐a majorat cu 18,8% în trimestrul I, iar în perioada aprilie ‐ mai dinamica a coborât la 6,9%.

Ritmul mediu anual al produsului intern brut pentru perioada 2025 ‐ 2027 este prognozat la 4,6%

Pe termen mediu estimările Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză privind creşterea economică au rămas echilibrate, la orizontul de prognoză adăugându‐se şi anul 2027. Ritmul mediu anual al produsului intern brut pentru perioada 2025 ‐ 2027 este prognozat la 4,6%, în condiţiile unui cadru macroeconomic european favorabil investiţiilor şi dezvoltării activiţăţilor cu valoare adăugată ridicată.

Preţurile s‐au încadrat pe un trend descendent pe întregul lanţ între producători şi consumatori, inflaţia înregistrând la nivelul primelor şase luni din anul curent o rată medie anuală de 12,8%. Remarcăm menţinerea dinamicii preţurilor produselor alimentare din această perioadă la un nivel ridicat, depăşind creşterea medie cu 7,6 puncte procentuale, ca urmare a efectelor de runda a doua a majorării preţurilor bunurilor energetice.

Indicele preţurilor producţiei industriale şi‐a redus viteza de creştere într‐un ritm alert, datele statistice indicând o decelerare până la 13,41% la nivelul primului semestru al anului 2023.

Evoluţiile recente consistente cu menţinerea neschimbată a prognozei pentru anul 2023 la un ritm de creştere sub potenţialul economiei, alături de aşteptările unei creşteri modeste a partenerilor comerciali din zona Euro, au condus la ajustarea scenariului pentru anul viitor la unul prudent. În principal, revizuirea în jos a dinamicii PIB de la 4,8% la 4,2% pentru economia noastră a avut ca fundament procesul de redresare lentă al sectorului industrial în condiţiile menţinerii incertitudinii privind evoluţia conflictului de la graniţa României şi a problemelor generate şi amplificate de acesta. Astfel nivelul valorii adăugate brute din industrie a fost estimat la 3% cu 1 punct procentual sub scenariul din prognoza de primăvară.

Pe partea ofertei, lucrările de construcţii vor continua să reprezinte cel mai dinamic sector (creşterea medie anuală de 8,2%), impulsionat de atragerea şi utilizarea fondurilor europene. Pentru industrie se estimează un spor mediu anual de 4,4% preconizându‐se amplificarea procesului de redresare odată cu îmbunătățirea conjuncturii economice. Sectorul serviciilor se va baza în continuare pe dezvoltarea cu prioritate a activităților performante, dinamica medie anuală fiind de 4,4%.

Pe partea cererii, formarea brută de capital fix prin derularea amplului proces investiţional susţinut în principal din fonduri europene va reprezenta factorul determinant în dezvoltarea economiei româneşti. Ritmul mediu anul prognozat pentru investiţiile brute în perioada 2025 – 2027 va fi de 7,6%, superior celui al consumului privat, cu o medie anuală de 4,4%.