Confederația patronală Concordia, care reunește peste 2.000 de firme, se opune noii taxe încasate de CCIR de la companii: „Cotizație mascată”, „taxă pentru tranziția înapoi în anii ’90”, „se poate transforma într-o formă de presiune politică”

fonduri bani euro

Confederația patronală Concordia, una dintre cele mai mari asocieri patronale din România, care reunește peste 2.000 de firme active în țară, se opune inițiativei legislative de a obliga firmele să plătească o nouă taxă către Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), spunând că este o „cotizație mascată” care „se poate transforma cu ușurință într-o formă de presiune politică”, dar și o formă suplimentară de birocrație. Concordia este a doua organizație care se opune acestei taxe, după ce o astfel de poziție a fost exprimată anterior și de Consiliul Național al IMM-urilor.

„Obligarea tuturor firmelor din România să plătească taxă unei organizații, fie ea și Camera de Comerț a României, pentru un serviciu care poate fi făcut de Registrul Comerțului, este în deserviciul mediului de afaceri, din punctul meu de vedere. Companiile trebuie să se poată asocia cu cine doresc, iar obligativitatea plătirii unei cotizații mascate nu este în măsură să sporească autonomia mediului de afaceri în raport cu autoritățile, dimpotrivă. O astfel de finanțare se poate transforma cu ușurință într-o formă de presiune politică la adresa organizației beneficiare într-un moment când preocupările ar trebui să fie în zona consolidării democrației și a bunei guvernanțe. Vorbim, de fapt, de o taxă suplimentară, care aduce companiilor doar birocrație. Mediul de afaceri are nevoie de coagulare, dar aceasta trebuie să fie voluntară, iar contribuțiile să fie stabilite de cei care decid să se asocieze”, susține Radu Burnete, director executiv Concordia.

Reprezentantul Concordia consideră tot birocrație și certificatul de competentă introdus prin aceeași propunere legislativă. „Acesta reprezintă o nouă serie de hârtii și semnături care să certifice ceva de care o economie sănătoasă nu are nevoie. O hârtie în plus nu înseamnă o contribuție adusă societății, mai ales când noi milităm pentru reducerea birocrației acolo unde ea nu este absolut necesară”, afirmă Burnete.

Concordia reprezintă peste 2.000 de firme, din 14 sectoare de activitate, care contribuie la PIB cu 26% și este prin lege partener de dialog social. Concordia transmite că organizația este finanțată exclusiv prin contribuțiile companiilor membre. „Credem că acesta este principiul care trebuie să stea la baza asocierii voluntare. Dacă statul român dorește să sprijine dezvoltarea, reformarea și modernizarea sistemului cameral sau a dialogul social în cazul nostru, ceea ce ar fi binevenit, poate găsi alte forme prin care să facă asta și care să nu denatureze mediului asociativ”, conchide Burnete.

Reamintim că un proiect de lege depus recent la Senat, inițiat de mai mulți parlamentari din coaliția de guvernare PSD-PNL-UDMR, prevede că toate firmele din România, inclusiv persoanele fizice autorizate (PFA), ar putea fi obligate să plătească o nouă taxă către Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) pentru a fi înscrise într-un Catalog al firmelor. Totodată, societățile vor avea o obligație suplimentară: reprezentantul legal va trebui să obțină un certificat special de la autorități.

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a anunțat miercuri că respinge introducerea de noi taxe pentru IMM-uri și acordarea unor drepturi exclusive unei asociații private, în urma căreia la Senat a fost înregistrată inițiativa legislativă prin care se propune introducerea de noi taxe pentru toate societățile din România și noi sarcini administrative, cu costurile corespunzătoare, toate în favoarea unei asociații private.

Comentarii

  1. Baaa, auzi la creaturile astea, “certificat special de la autoritati” pentru reprezentantul legal al unei firme?! Baaa, nemernicilor, in ce lume traiti?
    E criza, e razboi dupa gard, a fost pandemie, cum credeti ca supravietuiesc microintreprinderile si PFA urile, de exemplu?
    Care sunt nemernicii de parlamentari cu doua clase si zeci de masterate la facultati boschetare, capuse ale sistemului bugetar toata viata, ei si familiile lor care vor sa lege indeplinirea unor obligatii de raportare catre stat de plata taxei de protectie catre Daraban zis “Je suis Ciuca” , admirator al plagiatorilor? Sa le scriem si noi niste emailuri sa le explicam cum sta treaba in mediul privat care nu are conexiuni cu statul mafiot.
    Abia se digitalizase ANAF ul, acum trebuie s a stam dupa “certificate speciale”.

  2. Astia sunt nemernicii de senatori:
    Antal István-Loránt – senator UDMR; Bica Dănuţ – senator PNL; Bîca Iulian-Mihail – senator PNL; Bumb Sorin-Ioan – senator PNL; Cionoiu Nicuşor – senator PSD; Császár Károly Zsolt – senator UDMR; Fejér László-Ödön – senator UDMR; Guran Virgil – senator PNL; Humelnicu Marius – senator PSD; Kovács Irina Elisabeta – senator UDMR; László Attila – senator UDMR; Mirea Siminica – senator PSD; Mocioalcă Ion – senator PSD; Novák Csaba-Zoltán – senator UDMR; Oprea Ştefan-Radu – senator PSD; Pauliuc Nicoleta – senator PNL; Pistru Eusebiu-Manea – senator PSD; Scarlat George – senator PNL; Ţapu Nazare Eugen – senator PNL; Trufin Lucian – senator PSD; Turos Lóránd – senator UDMR; Achimaş-Cadariu Patriciu-Andrei – deputat PSD; Budăi Marius-Constantin – deputat PSD; Buicu Corneliu-Florin – deputat PSD; Florea Oana-Consuela – deputat PSD; Hurduzeu Florin-Silviu – deputat PSD; Ivan Bogdan-Gruia – deputat PSD; Könczei Csaba – deputat UDMR; Lungoci Dumitru-Lucian – deputat PSD; Magyar Loránd-Bálint – deputat UDMR; Nagy Szabolcs – deputat UDMR; Niţă Nicu – deputat PSD; Popescu Vlad – deputat PSD; Salan Viorel – deputat PSD; Sandu Viorica – deputat PSD; Şoldan Gheorghe – deputat PSD; Stoica Elena – deputat PSD; Suciu Vasile-Daniel – deputat PSD; Toma Ilie – deputat PSD; Ţuţuianu Marius-Horia – deputat PSD https://www.senat.ro/legis/lista.aspx#ListaDocumente

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *