Sursa foto: Economedia / Ilona Andrei
Economedia a organizat marți, în 28 noiembrie, o conferință imersivă despre transformarea bazată pe inteligența artificială a mediului de afaceri și a administrației din România. Vă prezentăm principalele idei și concluzii care au rezultat în urma dezbaterii.
Conferința a pus în dezbatere o temă de importanță crucială pentru prezent și viitor: mai poate funcționa o organizație, fie că este publică sau privată, fără inteligența artificială? Totodată, a explorat cele mai eficiente modalități de a utiliza instrumentele AI, dar vorbitorii noștri nu s-au ferit să vorbească și despre riscuri și nevoia de reglementare.
Vă prezentăm o serie de concluzii, după două runde de discuții interesante.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Iată, pe scurt, câteva idei cu care rămânem, rezumate cu #AI:
- Impactul Inteligenței Artificiale (IA) pe piața muncii: Există o preocupare generală privind potențialul IA de a înlocui locurile de muncă, cu percepții diferite între generații, tinerii fiind în general mai deschiși și optimiști față de această tehnologie.
- Utilizarea IA în diferite domenii: Se discută despre cum IA a început să fie utilizată în diverse sectoare, cum ar fi jurnalismul, administrarea publică și afacerile, cu exemple concrete cum ar fi transcrierea interviurilor și optimizarea întrebărilor, cu o creștere a productivității, fără ca firmele să fie nevoite să renunțe la angajați.
- Evoluția percepției publice și etica IA: Sondajele prezentate indică o schimbare a percepției publicului asupra IA, cu un interes crescut în aspectele etice ale dezvoltării și utilizării IA.
- Dezvoltarea și finanțarea tehnologiilor IA: Există o discuție despre modul în care companiile finanțează dezvoltarea IA și despre sursele de finanțare, inclusiv venture capital dedicat tehnologiei IA, și despre impactul IA asupra inovației și modelului de afaceri.
- Implementarea AI în sectorul public: În România, utilizarea AI este încă la începuturi, cu exemple limitate precum proiecte de chatbots în administrație și de monitorizare a transportului ilegal de lemne. Însă anul viitor vor fi demarate trei inițiative de digitalizare și AI.
- Necesitatea adaptării culturii organizaționale în sectorul public: Se subliniază nevoia de schimbare a mentalității funcționarilor publici și dezvoltarea unei culturi a învățării continue pentru a îmbrățișa noile tehnologii, precum AI.
- Rolul educației în adoptarea AI: Accentul pus pe educație, în special în familiarizarea cadrelor didactice și a funcționarilor publici cu AI, pentru a sprijini utilizarea eficientă a acestor instrumente.
- Contribuția mediului privat la inovație: Se discută despre cum companiile private pot contribui la dezvoltarea și implementarea AI, aducând inovații și exemple de bune practici în sectorul public.
- Reglementarea și etica AI: Există un consens că AI trebuie reglementată pentru a stimula inovația responsabilă, dar că nu trebuie suprareglementată.
Mai multe pe această temă de importanță majoră, aici:
Declarații:
- Elena Deacu, redactor-șef Economedia: „Noi, jurnaliștii, folosim deja instrumente AI pentru diverse scopuri – pentru transcrieri de interviuri, instrumente speech to text sau text to speech, realizăm unele analize, ne ajută să punem întrebări mai bine. Acum un an nu credeam că vom putea face asta. Și, la fel ca noi, credem că mediul de business are aceeași percepție și același interes legat de dezvoltarea AI”. „Nu ne ucide creativitatea, dar ne poate ajuta”, completează Elena.
- Cătălin Striblea, moderator: „Suntem în fața unei schimbări fundamentale a omenirii, un moment pe care trebuie să îl comparăm cu ceea ce ni s-a întâmplat acum 200 de ani, ca specie, când a început Revoluția industrială. Cred că noi, ca generație, suntem în fața unui alt tip de revoluție și cred că avem aceleași întrebări și aceleași temeri ca oamenii de acum 200 de ani. Mai exact, nu știm încotro o să ne îndrepte această inteligență artificială. Nu știm în ce mod ne poate ajuta. Nu știm în ce mod ne poate schimba munca, nu știm în ce mod ne poate schimba visurile, nu știm în ce mod ne poate schimba ca structură a societății sau dacă poate face sau nu inginerie socială”.
De aici pornim dezbaterea și discuțiile, care vor atinge și temele enunțate, din start, de moderatori.
În cadrul conferinței au fost prezentate două sondaje.
- Sondajul realizat de The Center pentru Economedia a arătat că aproape jumătate dintre respondenții unui sondaj de specialitate (46%) percep inteligența artificială drept pozitivă, 35% sunt îngrijorați și foarte îngrijorați că inteligența artificială le va lua locul de muncă, iar 59% cred că IA poate ajuta la dezvoltarea unei afaceri. Sondajul AICI
- Conform unui sondaj realizat în mediul online printre cititorii Economedia, 53% dintre respondenți folosesc tehnologii bazate pe IA în viața de zi cu zi și 79% cred că sistemul actual de educație nu este pregătită să facă față schimbărilor aduse de IA pe piața muncii. Mai multe detalii AICI
- Vladimir Ionaș, The Center, despre sondaje: „În primul rând, tinerii sunt mult mai deschiși asupra a tot ceea ce înseamnă inteligența artificială. Ei sunt și cei care declară că folosesc astfel de instrumente. Sunt mai optimiști și văd lucrurile într-o notă pozitivă. Persoanele peste 50 de ani sunt în principal îngrijorate de posibilitatea ca în perioada următoare inteligența artificială, într-un fel sau altul, să îi dea afară de pe piața muncii. Asta e principala principala îngrijorare. Oamenii nu știu care va fi, într-un orizont de timp de 4-5 ani, care va fi evoluția și ce vor face ei, care va mai fi rolul lor pe piața muncii”.
Cum răspunde un lider din cadrul primului unicorn românesc, între timp internaționalizat, la întrebarea legată de îngrijorările angajaților în ceea ce privește avansul tehnologiei?
- Tudor Cosăceanu, vicepreședinte regional pentru România al UiPath: „Până la urmă, tehnologia și inovația aduc progresul. Da, când Henry Ford a pus o linie de asamblare și a automatizat niște procese, acelea au adus progres și prosperitate. În niciun caz să fie un risc de-al angajaților. Acei angajați au devenit oameni mai prosperi cu toții”. „Ca orice schimbare, este dificil de acceptat. Unii angajați o sunt mai receptivi și aceia progresează. Alți angajați sunt mai puțin receptivi și le ia mai mult timp ca să adopte astfel de tehnologii”, a completat acesta.
- Cristian Popescu, Country Lead Enterprise Business la AWS România: „Îngrijorarea din sondaj e reală și provine de la necunoașterea tehnologiei mai mult decât din alte lucruri. Și noi avem programe care ajută programatorii să scrie cod mai repede și mai bine, accelerează viteza cu 50% și crește șansa să scrie mai bine cu 30%. Urmărim să scriem partea creativă cu oameni și partea repetitivă să o automatizăm. Ce făceam cu 10 oameni pot să fac acum cu 5. Orice progres tehnologic a pus dilema asta în fața noastră, întotdeauna omenirea a găsit opțiuni pentru utilizarea resurselor suplimentare și a continuat să le folosească în dezvoltarea societății de ansamblu. Cred că suntem în același moment”. Popescu a mai spus: „Cultura organizațională este impactată de orice schimbare tehnologică și într-adevăr, trebuie niște reguli de guvernanță. Ce folosim, cum folosim? Cum interpretăm datele? Modelele sunt foarte complexe”.
- Despre riscuri: „Evident că există riscuri. Orice tehnologie poate fi folosită în două direcții – în direcția binelui sau a răului, nu numai tehnologiile și obiectele, chiar și de-aia cred că este foarte importantă înțelegerea”, a subliniat reprezentantul AWS România. Acesta a vorbit și despre finanțarea startup-urilor. (Detalii AICI)
- Adrian Ispas, CeO Vatis TEch: „Noi suntem companie de AI, construim și folosim AI, sunt mai multe flow-uri în care folosim AI. Pe generare de cod, acest tool ajută programatorii, le economisește 50% din timp, scriind drafturi. Evident, și greșește, așa că are nevoie de inteligență umană. Nu trebuie să privim AI ca pe un tool care ne înlocuiește total, ci ca pe un asistent care ne ajută, ne dă direcții noi, idei. Am păstrat același număr de oameni, dar economisim 50% din timp și poți să dezvolți produsul. Nu mai ai nevoie de un an, ci de șase luni ca să rezolvi aceleași funcționalități”. Ispas: mai spune: „Cred că în orice industrie și în orice tip de de job nu ne face folosirea unor astfel de unelte nu ne face mai puțin inteligenți. Ba din contră, ne ajută, ne dă noi perspective, ne eficientizează tot procesul. Și până la urmă, cumva, tot noi suntem la butoane, tot noi suntem master-ul acestei tehnologii, tot noi o controlăm și ea de sine stătătoare nu poate să producă aceleași rezultate fără noi”.
- Alexandru Mihailciuc, VP, sales engineering UiPath: „Noi vedem generative AI ca ajutor, dar ne uităm cum putem spori eficiența în business”. Mihailciuc a prezentat UiPath – Autopilot, produs care va fi lansat în primăvară în România. „Încercăm să aplicăm modele de AI care să ajute în arii specifice în care un business are o provocare și vrea să dezlege această productivitate”.
- Ott Velsberg, Chief Data Officer al Republicii Estonia, a transmis pentru Economedia un mesaj în care prezintă felul în care țara baltică și-a conturat strategia AI: Țara a dezvoltat încă din 2018 o strategie AI. Urmăriți Economedia pentru a citi un interviu extins cu Ott Velsberg. Citiți AICI un interviu extins:
- Elisabeta Moraru, Country Director Google România, a dat câteva exemple de proiecte dezvoltate de companie. „Sunt câteva exemple care sunt extrem de actuale, pentru că implică economii și felul în care serviciile publice pot fi aduse către cetățean și cu siguranță continuăm și partea de parteneriat, în sensul în care cloud-ul guvernamental și tot ceea ce înseamnă această dezvoltare poate aduce inovația în prezent și poate face ca ceea ce am văzut din exemplul din Estonia să fie implementat foarte bine și în România”.
- Mihai Ghigiu, Șeful Cancelariei Prim-ministrului, Guvernul României, admite că suntem încă mult în urmă pe tema digitalizării, dar oficialul a anunțat în cadrul conferinței că cuvernul va demara cel puțin trei inițiative importante legate de digitalizare și AI anul viitor – la ANAF, în Transporturi și pe tema deșeurilor, a anunțat Mihai Ghigiu, Șeful Cancelariei Prim-ministrului.
Mai multe aici:
- Mateusz Majewski, Vicepreședinte regional pentru Europa de Sud-Est, UiPath: „Trebuie să existe mix între sectorul public și privat. Transferul de informații și talente e necesar”. Acesta a subliniat că cetățenii sunt dispuși să foloseacă tehnologia, mai ales o dată cu izbucnirea pandemiei.
Mai multe declarații ale șefului din cadrul UiPath aici:
- Sabin Sărmaș, Șeful Comisiei de IT&C din Camera Deputaților, Parlamentul României: „Suntem cam pe ultimele locuri cu digitalizarea. Șansa noastră este AI, suntem într-un moment în care putem să sărim peste alții, toate aplicațiile vor avea un modul sau vor fi bazate pe AI. Putem să sărim în fața altor țări apropiindu-ne de ce face Estonia, ceea ce e fabulos. Pentru asta trebuie să creăm competiție, să lăsăm companiile românești să lucreze, să le dăm suprafață de lucru mare. E o mare șansă. Din punctul de vedere al guvernului, din păcate noi nu avem o strategie AI încă. Putem face un lucru simplu: să venim cu o politică de tip AI first – să folosim AI, în primul rând, unde se poate. Dacă trebuie să digitalizăm ceva, haideți să vedem dacă se poate cu AI, hai să vedem dacă e fezabil cu AI”.
Sabin Sărmaș, președintele pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din Camera Deputaților, a anunțat marți la Conferința Economedia: ”A.I. PLAY în business și administrație” că un proiect de lege din Parlament pedepsește drastic realizarea și distribuirea de materiale video, audio sau imagine de tip deepfake dacă ele nu sunt marcate ca atare.
Mai multe aici:
- Dragoș Tudorache, Co-raportor al Parlamentului European pentru „AI Act”: „Despre digitalizarea statului e o chestiune mai mult de voință decât de știință. Sunt multe state membre codașe în ceea ce privește digitalizarea statului. Modelele există, exemple sunt. Nu e simplu să le explici unor funcționari publici obișnuiți să mute hârtia într-un anumit ritm că de mâine munca aceea se va digitaliza. Trebuie să existe voință”. Acesta a vorbit și despre un model atipic – cel ucrainean care a reușit să facă performanță în ceea ce privește digitalizarea statului, pe timp de război. AI presupune și o parte de infrastructură, a subliniat Tudorache. UE are 200 de miliarde de euro bani puși la dispoziția statelor pentru transformare digitală, a adăugat acesta.
Sponsorii evenimentului: Vodafone, Banca Transilvania, UiPath, Publicis Sapient/Tremend Software Consulting.
Parteneri: The Center for International Research and Analyses, pentru sondajul național despre AI.
Conferința a fost transcrisă live și rezumată de partenerii noștri de tehnologie de la Vatis Tech, cu ajutorul „invitatului” special – AI.
Au filmat evenimentul colegii de la Inquam Photos.
A fotografiat eventul Ilona Andrei, colega noastră de la G4Media.