Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Guvernul caută oficial noi șefi pentru super-agenția AMEPIP, care urmează să controleze toate companiile de stat din România, după ce Economedia a dezvăluit în exclusivitate nereguli și cu cea de-a doua procedură de selecție a conducerii instituției. Dacă România ratează alegerea conducerii AMEPIP, țara noastră ar putea pierde 400 milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Secretariatul General al Guvernului a publicat miercuri seară un anunț privind reluarea procesului de selecție a candidaților pentru funcțiile de președinte și vicepreședinți la Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice.
Prima procedură de selecție pentru conducerea AMEPIP s-a finalizat în decembrie 2023, dar în iulie 2024 cei trei și-au dat demisia după ce Economedia a dezvăluit că ei au fost aleși prin conflict de interese sau nu aveau experiența necesară.
Ulterior, SGG a organizat o nouă procedură de selecție. Comisia de selecție a întocmit un raport în care propunea numirea a trei candidați: Adrian George Foghiș, Claudiu Marinel Mureșan și Soriana Popescu.
Totuși, expertul independent a transmis un raport cu opinie divergentă, în care arăta că procedura s-a derulat din nou cu neconformități. Economedia scris în exclusivitate că, pe scurt, candidații fie nu au îndeplinit cerințele inițiale, fie criteriile de evaluare au fost relaxate, iar interviurile cu candidații finali au avut un grad scăzut de dificultate comparativ cu importanța funcțiilor.
Înființarea și operaționalizarea AMEPIP este asumată de România ca reformă în PNRR. Jalonul cu o valoare de 400 de milioane de euro este considerat încă neîndeplinit de către Comisia Europeană. Această reformă este una dintre cele pentru care Comisia Europeană a suspendat sume din cererea de plată numărul 3 din PNRR.
Problemele cu a doua procedură
Una din probleme a apărut încă de la publicarea anunțului de recrutare a noii conduceri, care nu a avut acoperire națională, iar anunțul nu a conținut recomandări ale Comisiei Europene, menite să asigure candidați cu nivel ridicat de competențe.
Evaluarea dosarelor depuse în primă fază de candidați a fost făcută fără a ține cont de cerințe precum experiență de facto de 7 în funcții de conducere executivă. În schimb, au fost acceptate ca astfel de experiență perioadele când candidații au fost administratori ale propriilor firme sau au condus asociații sau au lucrat în instituții ce aveau rol de supraveghere, dar rolul lor propriu-zis nu era de supraveghere a întreprinderii.
Expertul independent a considerat că niciunul dintre dosarele depuse nu ar fi îndeplinit condițiile minime pentru a trece în etapa următoare. Drept urmare, inițial, doar două dosare au fost considerate că îndeplinesc condițiile, însă ulterior criteriile de selecție au fost condensate până când au trecut în total șapte dosare în etapa următoare. Astfel, criteriile de evaluare ale candidaților au fost relaxate și au trecut în etapele următoare candidați care nu au îndeplinit criteriile minime. Nu este clar cum au fost interpretate criteriile de evaluare, astfel încât ulterior să treacă mai multe dosare de această etapă.
Conform documentului obținut de Economedia, în cadrul interviurilor a existat un nivel scăzut de dificultate al întrebărilor adresate candidaților, care nu au respectat exigențele din metodologie. Nu au fost testate competențele strategice sau de leadership necesare pentru a ocupa o astfel de poziție de conducere. Întrebările nu au fost aplicate și relevante, iar formulările au fost superficiale și au solicitat răspunsuri previzibile, astfel că nu a fost testată astfel complexitatea rolului managerial. În plus, nu a fost respectată grila de interviu atunci când s-a făcut notarea.
Au mai existat și alte probleme procedurale și de transparență. Una este faptul că expertul independent nu a primit documentele de inițiere a procesului, la începerea procesului de selecție, ci le-a primit abia la cerere, în timp ce documentele privind componența comisiei de selecție nu au fost trimise. De asemenea, o parte dintre ședințele comisiei de selecție s-au derulat în lipsa reprezentantului ministerului de finanțe, după ce persoana desemnată inițial a anunțat că nu va mai participa și va fi nevoie să fie înlocuită.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Cei trei candidați care au ajuns pe lista finală pentru numirea în conducerea AMEPIP și urmau să fie propuși pentru numire, în cadrul celei de-a doua proceduri de selecție, erau:
- Adrian George Foghiș (44 de ani), „omul lui Bolojan”, membru PNL Oradea, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a condus Zona Metropolitană Oradea. Este absolvent de Sociologie și Științe Politice. Adrian Foghiș este unul dintre membrii Consiliului de Administrație din Compania pentru Investiții Rutiere (CNIR), care și-a dat demisia în urma unor observații transmise de Comisia Europeană privind modalitatea de selectare a membrilor CA. A mai fost membru CA în Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile și EnergoNuclear.
- Claudiu Marinel Mureșan (54 de ani), fost senator USR, a trecut la PSD, a condus diverse firme.
- Soriana Popescu (49 de ani), experiență în domeniul privat, în mai multe industrii, servicii financiare, BPO, produse farmaceutice, resurse minerale, dezvoltare imobiliară.
În cele din urmă, Comisia de selecție a decis să meargă înainte și să elaboreze raportul final al procesului de selecție a conducerii AMEPIP, care îi recomandă pentru numire pe cei trei candidați, fără să țină cont de observațiile expertului independent. Acesta din urmă a elaborat o notificare în care a detaliat neregulile.
Prima procedură de selecție
Prima selecție pentru conducerea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) s-a finalizat în decembrie 2023. Mihai Precup, anterior secretar de stat, a fost numit președinte al AMEPIP. Vicepreședinți au fost numiți Victor Moraru, apropiat al lui Marian Neacșu, și Ciprian Hojda, susținut de președintele PNL Maramureș Ionel Bogdan.
Conform surselor guvernamentale consultate atunci de Economedia, alegerea lui Victor Moraru nu îndeplinea criteriile de transparență și de concurență deschisă necesare acestei reforme.
Motivul era faptul că Victor Moraru a participat la selecția membrilor comisiei care ulterior urma să îl numească în funcția de vicepreședinte AMEPIP, ceea ce duce la incompatibilitate și conflict de interese.
Astfel, înainte să fie ales vicepreședinte AMEPIP, Moraru era director în cadrul Secretariatului General al Guvernului. În această calitate, el a prezidat comisia de selecție a celor doi reprezentanți ai mediului academic, parte a comisiei de experți independenți (cinci persoane în total) pentru selectarea președintelui și a vicepreședinților AMEPIP. Documentele prezentate ca probe pentru selecția reprezentanților mediului academic sunt semnate și certificate de către Moraru, în calitatea sa de președinte al comisiei de selecție.
„În acest context, implicarea unuia dintre candidați în procesul de numire a celor doi reprezentanți ai mediului academic în comisia de selecție însărcinată cu evaluarea propriei candidaturi și numiri ulterioare în funcția de vicepreședinte al AMEPIP nu este conformă cu un proces competitiv, bazat pe merit și pe criterii de numire transparente. Pe baza informațiilor primite, se pare că procesul de selecție nu conține o procedură de evitare a posibilelor incompatibilități sau situații de conflict de interese”, se arată în scrisoarea de observații transmisă de Comisia Europeană, care a cerut Guvernului să clarifice ce verificări/procedură a efectuat România în timpul evaluării candidaturii lui Moraru pentru a evita astfel de situații și pentru a garanta respectarea unei selecții bazate pe merit și pe criterii de numire transparente.
De asemenea, niciunul dintre cei trei șefi ai AMEPIP, Mihai Precup, Victor Moraru și Ciprian Hojda, nu deținea experiența solicitată pentru a ocupa un astfel de post, mai arătau informațiile obținute atunci de Economedia.
Ce este AMEPIP
Super-agenția AMEPIP a fost înființată printr-un proiect de lege inițiat de guvernul Ciucă, sub pretextul unei cereri din PNRR. România și-a asumat eficientizarea administrării companiilor de stat. AMEPIP pune sub controlul premierului și al secretarului general absolut toate companii și regiile autonome cu capital de stat: firme controlate de ministere, primării, consilii județene și agenții de dezvoltari intra-comunitară (ADI).
Controlul AMEPIP asupra acestor companii va fi absolut, după cum arată mai multe articole din proiect. De exemplu, un articol din lege arată cât de ușor vor putea fi dați afară administratorii unei companii cu capital de stat, chiar dacă sunt numiți pe mandate de patru ani, doar pe motiv că nu își îndeplinesc indicatori-cheie de performanță, stabiliți de altfel chiar de conducerea AMEPIP, subordonată guvernului:
- ”În situația în care indicatorii-cheie de performanță nu sunt refăcuți la nivelul minim aprobat, AMEPIP solicită autorității publice tutelare măsura revocării administratorilor numiți și reluarea procedurii de selecție, cu informarea Guvernului în acest sens”.
Veniturile gestionate de AMEPIP vor fi uriașe: un tarif de monitorizare de până la 0,1% din veniturile totale ale companiilor de stat, plus 30% din amenzile aplicate companiilor de stat care nu îndeplinesc diferite condiții. Angajații AMEPIP sunt din categoria super-bugetarilor, urmând să fie plătiți cu 50% în plus față de salariul normal.
Dacă România ratează alegerea conducerii AMEPIP în următoarele șase luni, țara noastră ar putea pierde 400 milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Recent, Guvernul a adoptat noi prevederi privind selecţia şi mandatul administratorilor companiilor publice. Procedura de selecţie a membrilor consiliilor de administraţie (CA) şi a consiliilor de supraveghere (CS) trebuie finalizată în cel mult 150 de zile, iar membrii CA şi ai CS nu pot fi angajaţi ai societăţilor. Dacă sunt angajaţi, contractul de muncă se suspendă pe perioada mandatului. De asemenea, conducerile companiilor publice trebuie să aibă studii superioare finalizate cu examen de licenţă, dar şi experienţă de minim 7 ani în domeniu. Pentru directorat se impun salarii fixe şi o indemnizaţie care se actualizează anual.
Fostul secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marius Vasiliu, a acuzat însă guvernul că nu respectă cerințele Comisiei Europene în ceea privește numirea conducerii AMEPIP, agenția înființat pentru supravegherea companiilor de stat. El atrage atenția asupra unei prevederi din OUG 22/2025, dată în ședința de marți a executivului, care spune că singurii eligibili sunt în final doar cei care „au exercitat atribuții de conducere sau supraveghere asupra asupra unor întreprinderi publice”, adică tot cei care au făcut parte din sistemul de partid. Vasiliu spune că aceste condiții exclud complet experiența profesională din mediul privat.
