Consilier BNR: Țările încep să strângă șurubul în privința publicității criptoactivelor

Spania și Marea Britanie au anunțat planuri de întărire a regulilor privind mesajele publicitare legate de criptoactive, menționează Cristian Bichi, consilier al guvernatorului BNR, care face o analiză a fenomenului într-un articol publicat pe blogul Opinii BNR.

Consilierul BNR amintește că, în 10 ianuarie 2022, Comisia Națională pentru Piața de Valori Mobiliare (CNMV) din Spania a introdus norme privind publicitatea criptoactivelor prezentate ca obiect de investiții, fără a mai aștepta adoptarea regimului general propus la nivelul UE pentru aceste active. Noile reguli, ce merg mult mai departe decât viitorul cadru european prin aceea că se adreseza și influencerilor, se concentrează pe campaniile publicitare masive și pe obligația de avertizare în privința riscurilor. De asemenea, autoritatea britanică de supraveghere a conduitei financiare (FCA) a anunțat, cu câteva zile în urmă, planuri de întărire a regulilor privind mesajele publicitare legate de criptoactive.

“În anii recenți, emiterea și utilizarea criptoactivelor a cunoscut o puternică dezvoltare. Astfel de evoluții generează diverse oportunități pentru participanții la piață, dar și riscuri legate de protecția investitorilor și stabilitatea financiară în absența unui cadru de reglementare de referință. Este un fapt evident că, în afară de unele prevederi de natura fiscală și de prevenire a spălării banilor, nu se poate vorbi de existența unui regim legal pentru criptoactive în țările UE. La acest moment, operațiunile cu criptoactive nu sunt supuse unor reguli de transparență similare cu cele aplicabile produselor bancare și de investiții financiare, iar micii investitori nu sunt apărați de mecanisme specifice, cum ar fi controlul din partea unor autorități de supraveghere financiară sau reguli de protecție a capitalului investit”, scrie Bichi.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Acesta amintește că, în septembrie 2020, Comisia Europeană a publicat o propunere de regulament privind piețele de criptoactive (Regulation on Market in Crypto-assets – MICA Regulation), caree se află într-un stadiu avansat de negociere și ar putea fi adoptată în prima jumătate a acestui an. Propunerea definește conceptul de “criptoactive”, oferă o clasificare a acestora și introduce reguli privind emiterea, oferirea către public, furnizarea de servicii și prevenirea abuzului de piață pentru categoriile de criptoactive stabilite. Noile reguli au în vedere nivele adecvate de protecție pentru consumatori.

“Până în prezent, operatiunile cu criptoactive în țările UE s-au desfășurat fără restricții (importante). În general, autoritățile de supraveghere s-au mărginit la a atrage atenția publicului asupra naturii înalt speculative a criptoactivelor și asupra riscurilor asociate operațiunilor cu acestea, cu indicarea clară a faptului că astfel de active nu intră în sfera lor de responsabilitate”, spune Bichi.

Țările încep să strângă șurubul în privința publicității criptoactivelor, atrage atenția acesta.

“Cresterea prețului anumitor criptoactive a făcut ca acestea să devină foarte atractive ca obiect investițional, interesul pentru acestea fiind amplificat ca urmare a numeroase campanii publicitare adresate publicului. Cel mai adesea, în cadrul acțiunilor de promovare nu au fost însă specificate (corect) riscurile implicate de criptoactive. În acest context, o serie de țări UE au decis să nu mai aștepte ca instituțiile europene să reglementeze toate aspectele legate de criptoactive și să acționeze în privința publicității legate de acestea. În iulie 2021, în Franța, un star TV a primit o amendă în valoare de 20.000 de euro pentru practici comerciale înșelătoare pe rețele sociale, după ce a promovat, pe Snapchat, servicii de formare pentru trading propuse de un site ce comercializa Bitcoin. Sancțiunea a fost aplicată pentru că vedeta a omis să menționeze că acțiunea sa era remunerată de societatea ce gestiona site-ul respectiv și pentru prezentarea investițiilor în Bitcoin ca fiind foarte sigure. Entitatea care a dat sancțiunea nu a fost AFM, autoritatea de supraveghere a pieței financiare, ci Direcția generală pentru concurență, consum și reprimarea fraudelor, din cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor din Franța, în baza legislației privind protecția consumatorilor. Cu această ocazie, Bruno Le Maire, Ministrul Finanțelor, a subliniat că influencerii sunt obligati să-și informeze abonații că sunt remunerați atunci când fac promovare de produse. În Marea Britanie, autoritatea pentru controlul publicității (Advertising Standards Authority-ASA) a intezis recent câteva anunțuri publicitare pentru criptoactive întrucât “profitau în mod iresponsabil de lipsa de experiență a consumatorilor și pentru eșecul de a ilustra riscurile investițiilor””, scrie Bichi.

Spania devine un deschizător de drumuri în UE prin împuternicirea unei autorități de supraveghere financiară (Comisia Națională pentru Piața de Valori – CNMV), să controleze piata publicității criptoactivelor, situație oarecum inedită atât timp cât autoritatea în cauză nu are competențe de reglementare asupra activelor respective, spune Bichi.

Acesta explică în continuare.

“Noul model de supraveghere a fost făcut posibil prin introducerea articolului 240 bis în Legea Pieței Valorilor Mobiliare, prin care s-au acordat CNMV competențe în scopul de a supune controlului administrativ publicitatea criptoactivelor și a altor active și instrumente nereglementate de către actul normativ respectiv. În consecință, CNMV a emis Circulara nr. 1/10 ianuarie 2022 care cuprinde principiile și criteriile cărora trebuie să se supună o astfel de activitate publicitară. Un element demn de reținut este însă faptul că CNMV nu a extins asupra criptoactivelor regimul de control al publicității instrumentelor financiare prevăzut de legea pieței de capital, ci a decis să emită o reglementare autonomă. De asemenea, trebuie subliniat că noua circulară nu reglementează produsele în sine, nici furnizorii de servicii și serviciile legate de aceste active; ea tratează exclusiv cerințele pe care trebuie să le îndeplinească activitatea publicitară care urmărește oferirea activelor respective ca posibile investiții. Circulara va intra în vigoare la o luna de la emitere, în data de 17 februarie 2022.

Circulara se adresează oricărei activități publicitare direcționate către investitori sau potențiali investitori din Spania în care se oferă sau se atrage atenția, explicit sau implicit, asupra criptoactivelor ca obiect de investiție. Se prezumă ca această condiție e îndeplinită pentru un criptoactiv, definit în sensul Regulamentului MICA, atunci când “se promovează cumpărarea sa sau se face orice referință la rentabilitatea, prețul sau valoarea sa, actuală sau viitoare, care ar putea sugera o oportunitate de a investi în criptoactivul respectiv”, se arată în opinia BNR.

Actul normativ emis de CNVM prevede și o serie de excepții în privința sferei sale de aplicare.

“De exemplu, nu va intra sub incidența sa publicitatea privind criptoactivele care au calitatea de instrumente financiare conform legii pieței de valori și cele care prin caracteristicile și natura lor nu sunt susceptibile a fi obiect de investiție. Nu va fi luată în considerare nici publicitatea privind activele care sunt unice și nefungibile (“non-fungible tokens” – NFT) cu alte criptoactive, când acestea reprezintă active colecționabile, opere cu conținut intelectual sau active al căror scop unic este utilizarea lor în jocuri sau competiții, într-un mod în care nu vor fi oferite masiv ca simplu obiect de investitie. Circulara nu va afecta nici o serie de activități profesionale cum ar fi publicarea de “white papers” (documentația explicativă a unei emisiuni) sau alte publicații elaborate de analiști. Cu atât mai puțin, va fi afectată publicitatea privind seminarii tehnice, cursuri sau conferințe despre criptoactive, care în niciun caz nu încurajează investiția în acestea”, scrie Bichi.

Acesta mai menționează că crculara stabilește trei categorii de subiecți cărora le este aplicabilă: furnizorii de servicii privind criptoactivele[iv], atunci când realizează activități publicitare; furnizorii de servicii publicitare, în această categorie fiind incluse persoanele fizice care sunt percepute ca fiind influente (influenceri) sau experte în rețelele sociale sau în mediile de difuzare audiovizuala și care prin programe de promovare sau contra unei remunerații “difuzează conținut promoțional semnalând avantajele criptomonedelor ca investiție”; oricare persoana fizică sau juridică, altele decat cele de mai sus, care realizează din inițiativă proprie sau în contul terților activitate publicitară privind criptoactivele.

Prin intermediul circularei sunt introduse reguli privind conținutul și formatul mesajelor publicitare legate de criptoactive. Unele sunt comune cu cele deja existente pentru publicitatea instrumentelor financiare, dar la acestea se adaugă altele noi, speciale, ce au în vedere natura specifică a criptoactivelor.

Riscurile specifice identificate de circulară pentru criptoactive sunt următoarele:  natura lor de produse cu risc înalt; riscul tehnologic; riscul legal.

Potrivit circularei, criptoactivele reprezintă produse de risc înalt, întrucât investițiile și randamentele obținute de pe urma acestora pot experimenta variații semnificative, în sus sau în jos, putându-se pierde întreaga sumă investită. Aceste active au un înalt risc operațional și de lichiditate, iar prețurile lor se obțin în absența unor mecanisme care să asigure corecta lor formare. Totodată, criptoactivele nu sunt acoperite de mecanisme de protecție cum ar fi fondul de garantare a depozitelor sau cel de garantare a investitorilor.

Circulara stabilește instrumentele și procedurile pe care le va putea utiliza CNVM pentru a exercita o supraveghere efectivă asupra activității publicitare legate de criptoactive.

În Marea Britanie, o altă autoritate de supraveghere financiara ce se pregătește să acționeze în privința reclamelor privind criptoactivele, mai scrie consilierul BNR

“La inceputul acestui an, autoritățile guvernamentale britanice au anunțat că Financial Conduct Authority (FCA), o autoritate de supraveghere financiară, va prelua de la Advertising Standards Authority (ASA) activitatea de supraveghere a publicității privind criptoactivele. În acest context, potrivit ziarului Financial Times, FCA are în vedere să întărească regulile privind publicitatea investițiilor cu risc înalt, una din măsuri urmând a fi includerea în advertoriale a unui mesaj de avertizare “Nu investi dacă nu ești pregătit să-ți pierzi toți banii investiți” în locul frazei utilizate în prezent “capital supus riscului”. Noua abordare privind supravegherea publicității criptoactivelor necesită însă legislație aprobată de Parlament, situație ce poate duce la întârzieri în aplicarea sa”, scrie Bichi.

“În ultima perioadă, piața criptoactivelor s-a dezvoltat puternic la scară mondială. Pe acest fundal, în numeroase țări, se constată folosirea în creștere a serviciilor influencerilor pentru promovarea acestei clase de active, întrucât recomandările lor, de regulă, influențează semnificativ comportamentul economic al abonaților (“followers”) și fanilor lor. Prin urmare, este important ca, în comunicările lor publice, influencerii să prezinte corect riscurile și randamentele implicate de investițiile în criptoactive și ca autoritățile guvernamentale să dispuna de instrumente adecvate pentru a combate publicitatea incorectă sau chiar înșelătoare. În vederea întăririi protecției consumatorilor, ca un prim pas, Spania a reglementat publicitatea criptoactivelor, în rândul persoanelor supuse noilor prevederi fiind incluși și influencerii. Ținând cont de riscurile potențiale în creștere implicate de criptoactive, o astfel de acțiune este oportună și ea poate servi, în diversele sale aspecte, ca inspirație pentru alte țări. Totodată, măsurile din Spania par să anunțe apariția unei noi paradigme, după cum demonstrează și cazul Marii Britanii, și anume preluarea controlului publicității criptoactivelor de către autoritățile de supraveghere financiară.

Potrivit Regulamentului MICA, criptoactivele înseamnă: “o reprezentare digitală a valorii sau a drepturilor care pot fi stocate și transferate electronic utilizând tehnologia registrelor distribuite sau o tehnologie similară””, scrie Bichi.

Poziția Băncii Naționale a României în legătură cu monedele virtuale a fost adusă la cunoștința publicului printr-o serie de comunicate de presă emise în anii 2015, 2018 și 2021, fiind subliniat faptul că criptoactivele reprezintă active extrem de riscante și cu un potențial ridicat de a genera pierderi financiare la nivelul investitorilor.

În afara spațiului european, o mișcare similară a fost întreprinsă de Singapore. În conformitate cu orientările publicate în 17 ianuarie 2022 de către autoritatea de supraveghere financiară din această țară, furnizorii de servicii de criptoactive nu trebuie să trateze ca neimportante riscurile ridicate ale acestora în prezentările lor și nici să-și promoveze serviciile în zone publice din Singapore sau prin mass-media direcționată către public. De asemenea, furnizorii de servicii pentru criptoactive nu trebuie să angajeze părți terte, cum ar fi influenceri din media socială sau situri web terțe, pentru a-și promova serviciile către public în Singapore.

Articolul integral poate fi citit AICI