Foto: Inquam Photos / George Călin
Criza energetică cu care se confruntă întreaga Uniune Europeană reprezintă un „moment T0 în energie” „care ar putea redeschide subiecte profunde și cu mize pe termen lung”, precum reașezarea calendarului și a țintelor de tranziție verde sau chiar „recalibrarea de tip fine tuning a politicii certificatelor verzi”, afirmă consilierul prezidenţial pe probleme de politici economice și sociale, Cosmin Marinescu. În ceea ce privește situația din România, „se impun revizuite radical acele proceduri și comportamente de piață care induc deficiențe și amplifică discrepanțele la nivelul dinamicii prețurilor”.
Într-o analiză postată pe blogul său, Cosmin Marinescu avertizează că, la nivelul României, pe termen scurt, „sunt necesare măsuri care să prevină comportamentele de piață abuzive, astfel încât situația din energie să nu degenereze într-o criză energetică, cu implicații devastatoare pentru întreaga economie”.
„În acest sens, dincolo de politicile necesare protejării consumatorilor vulnerabili, atât a celor casnici, cât și a consumatorilor industriali, se impun revizuite radical acele proceduri și comportamente de piață care induc deficiențe și amplifică discrepanțele la nivelul dinamicii prețurilor. În context, ANRE și Consiliul Concurenței au un rol cheie, de care trebuie să se achite cu precădere în această perioadă”, scrie consilierul prezidențial.
Acesta notează că România se confruntă cu un paradox, în condițiile în care, deși beneficiază de un grad comparativ ridicat de independență energetică, ritmul de creștere a prețurilor la energie este disproporționat de ridicat față de restul statelor europene.
„România se află pe primele locuri în ceea ce privește ritmul de creștere a prețurilor la energie electrică în țările Uniunii Europene, cu o creștere de aproape 25% în luna august 2021, față de august 2020. Comparativ, în medie, la nivelul UE-27, prețurile de consum la energia electrică au crescut cu 9,3%”, subliniază el.
Principala cauză: mecanismul de formare a prețurilor pe piața en gros a energiei electrice, care se aliniază la producătorii mai slab competitivi, cei care produc pe bază de combustibil fosil, în raport cu producătorii competitivi de hidroenergie și energie nucleară. „Problema ține de formarea prețului în funcție de nivelul costului marginal, cel care corespunde costurilor mari ale producătorilor mai slab competitivi”, explică Marinescu.
„Concret, este vorba despre strategia de ofertare a producătorilor, care aleg să tranzacționeze pe piață după ce producătorii pe bază de cărbune, mai puțin competitivi, stabilesc un „preț marginal” cu efect de reper. Astfel, producătorii competitivi, cum ar fi Hidroelectrica, Nuclearelectrica și producătorii din surse regenerabile, ajung să obțină „profituri cu caracter excepțional”, deoarece prețul acestora nu se raportează la costurile lor reduse, ci la costurile mari ale producătorilor pe bază de cărbune (CE Oltenia, CE Hunedoara)”, argumentează acesta.
Astfel, în condiții de cerere ridicată, atunci când intră în piață toate capacitățile de producție, inclusiv cele bazate pe costuri înalte, prețurile se aliniază în sus. În aceste condiții, „nu se manifestă concurența între producătorii diferiți tehnologic”.
Potrivit lui Cosmin Marinescu, „criza energetică actuală este momentul adevărului în materie de Green Deal european”, dar provocările actuale pot fi transformate în oportunități reale, dat fiind imperativul reformelor și investițiilor pentru funcționarea competitivă a sistemului energetic și asigurarea securității energetice la nivel național și european”.
Care sunt factorii care au condus la creșterea prețurilor la energie la nivelul UE, potrivit consilierului prezidențial:
- creșterea substanțială a prețului certificatelor de emisii în cadrul schemei EU ETS. De exemplu, prețul certificatelor verzi aproape s-a dublat în anul curent, de la 34 euro / tonă CO2 la început de ianuarie, la 63 euro la sfârșit de septembrie.
- creșterea prețurilor gazelor naturale provenite din importuri, din surse non-UE, în principal din Rusia, care pregătește astfel terenul pentru punerea în funcțiune a gazoductului Nord Stream 2. Rusia a limitat transportul de gaze naturale prin Ucraina iar importurile de gaze naturale lichefiate (LNG) în Europa s-au redus, ca urmare a redirecționării volumelor către piețele din Asia, pe fondul creșterii cererii din China.
Articolul „Prețurile energiei și provocările securității energetice” poate fi citit integral aici.