Sursa foto: Economedia/Ovidiu Hațegan
Consiliul Concurenței a aplicat anul trecut sancțiuni care se ridică la un total de 80 milioane de euro, iar cea mai mare sancțiune a fost aplicată unor companii farmaceutice, furnizoare de imunoglobuline, care au exercitat presiuni pentru suspendarea taxei clawback, a declarat joi Daniela Bădilă, Director general în Consiliul Concurenței, în cadrul unei conferințe susținute în Alba.
„Anul trecut nivelul sancțiunilor s-a ridicat la 80 milioane de euro. Mare parte, aproape 90% din acest nivel, se datorează unui singur caz, unui cartel care a vizat limitarea comercializării pe piața din România a unor medicamente denumite imunoglobuline. În acest caz, șase companii care nu aveau prezență corporativă în România, ele fiind prezente doar prin vânzările acestor produse, au decis în comun să limiteze comercializare, deci practic au decis concertat să retragă aceste medicamente de pe piață, în încercarea de a forța ministerul Sănătății să renunțe la aplicarea unei taxe specifice domeniului farmaceutic, taxa clawback”, a declarat Bădilă.
Ea susține că Consiliul Concurenței nu am negat că nivelul acelei taxe devenise împovărător, aceasta fiind apărarea companiilor implicate. Totuși, Consiliul susține că fiecare companie trebuia să ia decizia în mod independent, în raport cu propriile sale costuri, de a rămâne sau nu pe piața din România.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
„Ce au făcut aceste companii: pentru a nu pierde niciuna dintre ele cotă de piață, au luat decizia de a se retrage în același timp, deci nu au luat decizia în mod independent. Valoarea amenzii a fost foarte mare pentru că, potrivit legii concurenței, sancțiunile se raportează la cifra de afaceri totală înregistrată de o companie și, chiar dacă valoarea cifrei de afaceri afectată pe piața din România reprezintă un procent mic din totalul cifrei de afaceri”, afirmă Bădilă.
Potrivit ei, în acest caz, neavând prezență corporativă în România, nu s-a luat doar cifra de afaceri aferentă vânzărilor în România, ci sancțiunea s-a raportat la cifra de afaceri mondială a fiecăreia dintre cele șase companii.
Bădilă a precizat că sancțiunea a fost contestată. „Sancțiunile noastre în general sunt contestat pentru că nivelul amenzilor este foarte mare. Se merge întâi la Curtea de Apel și apoi la Înalta Curte de Casație și Justiție. Momentan suntem la Curtea de Apel”, a conchis ea.
Reamintim că Consiliul Concurenței a anunțat în februarie că a sancționat cinci companii farmaceutice, furnizoare de imunoglobuline și alte medicamente derivate din plasma umană, precum și asociația reprezentativă a sectorului producătorilor de terapii cu proteine plasmatice – PPTA (Belgia) cu amenzi în valoare totală de 353.393.694 lei (aprox. 71 milioane euro).
Companiile sanctionate sunt:
- Baxalta Gmbh, Elveția: 109.372.066 lei;
- CSL Behring Gmbh, Germania: 76.840.182 lei;
- Biotest AG, Germania: 25.512.194 lei;
- Kedrion Spa, Italia: 16.111.871 lei
- Octapharma AG, Elveția: 125.181.860 lei;
- PPTA, Belgia: 375.521 lei.
În urma investigației, declanșate în 2018, autoritatea de concurență a constatat că, în perioada 2015-2018, cele cinci companii au adoptat o strategie coordonată, care a vizat limitarea şi, chiar, întreruperea aprovizionării pieţei româneşti cu imunoglobuline, cu scopul de a exercita o presiune asupra autorităților de a suspenda taxa clawback pentru medicamentele derivate din sânge uman sau plasmă umană. În acest fel, companiile urmăreau să își creeze un avantaj comercial, respectiv ameliorarea marjelor de profit.
PPTA a facilitat aceste practici anticoncurențiale și a contribuit prin propriile acțiuni la atingerea obiectivului comun, depășind, prin aceasta, sfera activităților specifice la nivelul unei asociații cu scopul de a influența procesul legislativ.
Lipsa accesului la imunoglobuline, ca medicamente esențiale destinate tratamentului unor multiple afecțiuni grave, a pus în pericol viața pacienților și a determinat autoritățile să adopte măsuri de criză pentru a asigura medicametele necesare pacienților, prin declanșarea Mecanismului European de protecție civilă, ceea ce indică, implicit, amploarea gravității situației generate pe piața națională.