Necesarul de investiţii în sectorul energetic românesc este estimat la 12-15 miliarde de euro, adică mult peste fondurile europene disponibile în acest sector, a declarat Cătălin Stancu, managing partner în cadrul companiei de consultanţă Horvath & Partners.
Prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, România ar putea primi 1,3 miliarde de euro pentru sectorul energetic, la care se adaugă 6 – 7 miliarde de euro din Fondul de Modernizare, notează Agerpres. “Nevoia de investiţii din sectorul energetic depăşeşte cu mult aceste surse, între 12 şi 15 miliarde de euro, care oricum este o sumă foarte prudent estimată”, a spus Stancu. În opinia sa, autorităţile care au întocmit PNRR nu au pus suficient accent pe sectorul privat. “Dacă citeşti documentele publice, percepţia pe care eu personal o am este că pe undeva nu este foarte multă grijă pentru direcţionarea fondurilor şi câştigare de competitivitate economică către domeniul privat, aceasta deoarece în general competitivitatea economică şi inovarea se câştigă în companii private în competiţia de zi cu zi, pentru că oricum vor trebui să inoveze şi să se schimbe, mai rar în instituţiile statului”, a mai spus acesta. În opinia sa, nu te poţi apropia de absorbţie 100% fără să implici în discuţie masiv mediul privat în atragerea fondurilor UE.
Potrivit unui studiu dat publicităţii miercuri de Horvath & Partners, privind priorităţile directorilor generali post-coronavirus, două treimi dintre liderii de afaceri intervievaţi prognozează o revenire la nivelul dinainte de criză în 2022. Totodată, 9% dintre participanţii la sondaj estimează o redresare completă în 2021. Timpul de redresare completă diferă foarte mult între industrii, iar în industria aviatică nu se aşteaptă o redresare completă înainte de 2024. La studiu au participat 33 de executivi din România.
“România trebuie să fie capabilă să absoarbă aproximativ un miliard de euro pe lună”
Provocările aduse de actualul context înseamnă pentru România și “o șansă extraordinară”, adică peste 80 de miliarde de euro, care ar trebui să fie fundamentul unei recuperări rapide, spun consultanții. Dintre acestea, circa 30 miliarde de euro sunt fonduri alocate prin Planul Național de Redresare și Recuperare (PNRR). Prioritatea zero în acest pentru România este realizarea unei Strategii Naționale aliniată cu Green Deal, spune Cătălin Stanc. Green Deal este cel mai ambițios plan de reconciliere a economiei cu planeta și este, în același timp, cel mai pragmatic mod de a stabili ținta – o economie neutră în emisii de carbon până în 2050. “România trebuie să fie capabilă să absoarbă aproximativ un miliard de euro pe lună, echivalentul celor 80,4 miliarde de euro (din exercițiul multianual curent și fondurile de reconstrucţie și redresare). În exercițiul bugetar anterior, România a avut la dispoziție în FESI (Fondurile Europene Structurale și pentru Investiții) 30,8 miliarde de euro, iar la încheierea exercițiului bugetar anterior (la 31.12.2020) aveam un grad de absorbţie de 50%, adică aproximativ 15,5 miliarde de euro. Chiar și luând în calcul regula n+3 (adică banii exercițiului actual se pot trage până în 2023), e foarte probabil că vom avea nevoie de o performanță de cel puțin 3 ori mai bună, iar într-o variantă mai pesimistă ar trebui ca în aceeași perioadă de timp să atragem de 5 ori mai mulți bani”, a spus Stancu.