Sursă Pixabay
UPDATE 2
Guvernul interimar al Slovaciei a aprobat, în şedinţa sa de luni desfăşurată online, interzicerea, începând cu 19 aprilie, a importului de cereale şi a unor produse agricole din Ucraina. Interdicţia nu se vizează şi tranzitul acestor produse prin ţară, transmite agenţia TASR.
Guvernul slovac interimar a fost totuşi criticat de fostul partener Dreptate şi Solidaritate (SaS) că măsura a venit prea târziu şi, în plus, a fost adoptată doar după ce în ţară au ajuns cereale contaminate din Ucraina.
UPDATE 1
România nu se opune tranzitului de cereale din Ucraina, însă vrea introducerea unor taxe vamale pentru marfa importată, grâne şi produse alimentare, din Ucraina. Este o măsură care îi va proteja pe producătorii români, relatează TVR, citată de G4Media. Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a afirmat că poziţia României este foarte clară: „Permitem ca toate cantităţile de produse agro-alimentare să ajungă unde este necesar şi să oprim importul de cereale în România în aşa fel încât să dăm posibilitatea fermierilor noştri să îşi golească magaziile, să le pregătească pentru noua recoltă”.
ȘTIREA INIȚIALĂ
Decizia Poloniei şi a Ungariei de a interzice importurile de cereale ucrainene, acuzate că destabilizează pieţele agricole, ‘nu este acceptabilă’, a transmis luni Comisia Europeană, anunţând că “are în vedere” un al doilea pachet de ajutoare pentru agricultorii din ţările afectate, informează AFP.
Uniunea Europeană a suspendat în mai 2022, pentru un an, taxele vamale la toate produsele importate din Ucraina şi s-a organizat pentru a-i permite să-şi exporte stocurile de cereale după închiderea unor căi maritime prin Marea Neagră în urma invaziei ruse.
În urma deciziei, în statele europene vecine au crescut sosirile de cereale din Ucraina, provocând saturarea silozurilor şi prăbuşirea preţurilor locale.
Afirmând că vor să îşi protejeze fermierii, Budapesta şi Varşovia au anunţat sâmbătă că interzic până la 30 iunie importurile de cereale şi alte produse agricole din Ucraina. O măsură similară a anunţat luni şi Slovacia.
Comisia Europeană a indicat luni că ‘a cerut informaţii suplimentare autorităţilor competente pentru a putea evalua aceste măsuri’, mai ales fundamentele lor juridice.
‘Este important de subliniat că politica comercială ţine de competenţa exclusivă a UE şi că acţiunile unilaterale nu sunt acceptabile’, a insistat purtătoarea de cuvânt Miriam Garcia Ferrer.
‘În aceste timpuri dificile, este crucial să coordonăm şi să aliniem deciziile în interiorul UE’, a adăugat ea.
În Polonia, interdicţia se va aplica importurilor de cereale, zahăr, carne, fructe, legume, lapte, ouă şi alte produse alimentare. În Ungaria, ea vizează importurile de cereale, oleaginoase şi mai multe alte produse.
În 2022, valoarea importurilor în UE de produse agricole ucrainene a crescut cu 88% pe un an (la 13 miliarde de euro), mai ales din cereale, cu importuri decuplate (în volum) de grâu ucrainean, potrivit cifrelor UE.
Pe 20 martie, Comisia Europeană a propus să aloce 56,3 milioane de euro din rezerva de criză agricolă a UE pentru a-i susţine pe fermierii afectaţi din Polonia, România şi Bulgaria.
La sfârşitul lui martie însă, cinci state (Polonia, Slovacia, Ungaria, România şi Bulgaria) au reclamat ajutoare suplimentare ‘pentru susţinerea producătorilor agricoli care au suferit pierderi’.
‘Avem în vedere un al doilea pachet (de ajutoare), este în discuţie’, a dat asigurări Miriam Garcia Ferrer, afirmând că Bruxellesul ‘ia în considerare impactul (…) asupra ţărilor din prima linie’. Deși fragil, acordul a fost reînnoit de mai multe ori și a dus până în prezent la exporturi de peste 23 de milioane de tone de cereale și alte produse alimentare, potrivit estimărilor UE.
Pe lângă condamnarea sa inițială, Comisia Europeană a declarat luni că nu are o “claritate deplină” în ceea ce privește temeiul juridic care stă la baza deciziilor Poloniei și Ungariei și că este “prea devreme” pentru a comenta posibilele măsuri care ar putea fi luate pentru a determina cele două țări să respecte legislația UE.
Comisia a subliniat beneficiile benzilor de solidaritate și a recunoscut impactul “ofertei excesive” asupra pieței europene.
În propunerea sa legislativă de prelungire a programului de scutire de taxe vamale pentru importurile ucrainene, executivul a adăugat o “măsură de salvgardare accelerată” pentru a permite reintroducerea taxelor vamale pentru produsele care “afectează în mod negativ” piața europeană, deși nu este încă clar dacă aceasta ar fi declanșată în condițiile actuale.
“Nu este obiectivul nostru și nici al nimănui altcuiva să punem în dificultate populațiile din Uniunea Europeană în timp ce susținem Ucraina”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei, potrivit Euronews.
Executivul a anunțat în martie un pachet de asistență în valoare de 56,3 milioane de euro pentru a compensa fermierii afectați din Polonia, Bulgaria și România pentru pierderile economice cauzate de creșterea importurilor agricole și de presiunea asupra lanțurilor de aprovizionare.
Un al doilea pachet de ajutor din fonduri UE este în curs de elaborare, a confirmat Comisia, fără a oferi detalii specifice.
Întrebat de ce mărfurile ucrainene nu au fost expediate în Africa și în Orientul Mijlociu, purtătorul de cuvânt a declarat că benzile de solidaritate au fost doar un plan de urgență pentru a scoate cereale din țară, și nu un acord comercial pentru a determina “clienții finali”.
“Acest lucru este lăsat la latitudinea operatorilor economici, deoarece este clar că ei sunt cei mai bine plasați pentru a se asigura că (…) lucrurile pot fi trimise acolo unde este nevoie de ele”, a spus purtătorul de cuvânt.
“Așa că nu este de competența noastră să judecăm, practic, care ar trebui să fie acea destinație finală”.
Și Bulgaria se gândește la interdicții
Ministrul interimar al agriculturii, Iavor Gechev, a acuzat Comisia Europeană că, din cauza activității sale lente și leneșe, fermierii bulgari au pierdut 800-900 de milioane de leva, adică aproape 450 de milioane de euro. Duminică, ministrul a spus că Bulgaria ia în considerare oprirea importului de cereale și alimente ucrainene, la fel ca Polonia și Ungaria.
El a reamintit că în septembrie a făcut o primă solicitare către CE pentru a analiza cum să distribuie în mod egal cereale, floarea-soarelui și alte materii prime din Ucraina în toate țările Uniunii Europene. Astfel, acestea nu s-ar opri din drumul lor în țările din flancul estic, care au deja suficiente alimente importate din Ucraina.
“Comisia Europeană lucrează încet și leneș. Avem dreptul la solidaritate internă, dar nu există. A trecut mult timp din septembrie, iar noi trebuie să ne protejăm propria economie. Fermierii noștri au pierdut 800-900 de milioane BGN. Țările membre așteaptă deja de 6-7 luni ca CE să decidă orice. Ce ar trebui să facem noi? Să-i lăsăm pe fermierii bulgari să dea faliment”, a declarat Gechev.
România, singurul stat vecin care mai permite importul de cereale din Ucraina
În aceste condiții, singura țară vecină cu Ucraina care permite în continuare importul este România. Și fermierii români s-au plâns de probleme similare, dar Comisia Europeană a aprobat doar un ajutor de circa 10 milioane de euro, mult sub nivelul de 200 de milioane de euro cerut de fermieri.
România a fost în ultimul an principalul canal de tranzit pentru cerealele ucrainene, după cum a declarat săptămâna trecută președintele Klaus Iohannis.
”Le-am facilitat tranzitul de cereale. Peste jumătate din ce a exportat Ucraina a trecut prin România, drum, cale ferată, port, deci o cantitate imensă, peste 14 milioane de tone de cereale am exportat prin România și o face în continuare. Nu le luăm impozit, nu le luăm taxe pe asta”, a declarat președintele Iohannis.
România a facilitat exporturile de cereale din Ucraina pe infrastructura rutieră, pe cea feroviară, dar și pe fluviul Dunărea și pe Marea Neagră. Pentru a facilita operațiunile, guvernul român a investit zeci de milioane de euro în modernizarea porturilor, dar și a căii ferate.
Până la acest moment, nici un oficial guvernamental român nu a enunțat o posibilă suspendare a importurilor sau tranzitului de cereale din Ucraina, în ciuda cererilor repetate ale unora dintre fermierii români.
Negocierile Ucrainei pentru deblocarea situației
Între timp, Ucraina va căuta să obţină redeschiderea tranzitului de produse alimentare şi cereale via Polonia ca un „prim pas” în cadrul discuţiilor ce vor avea loc luni la Varşovia, a anunţat luni ministrul agriculturii ucrainean, Mikola Solski.
Sloski a mai afirmat că va avea discuţii suplimentare în România, miercuri şi în Slovacia joi.