Cum arată piața de obligațiuni verzi din România. Statul – absent, companiile – timide

Sustenabilitate, investitii verzi

Numărul de emisiuni de obligațiuni „verzi” de pe piața din România este redus, cele mai multe fiind derulate sub formă de plasament privat (așadar nu prin ofertă publică) și deocamdată nici o serie de astfel de obligațiuni nu este listată și tranzacționată la Bursa de Valori București, arată un raport publicat de Banca Națională a României (BNR).

  • Obligațiunile verzi (green bonds, în engleză) sunt obligațiunile emise pentru a fi utilizate în proiecte climatice și de mediu. Mai precis, obligațiunile verzi finanțează proiecte care vizează eficiența energetică, prevenirea poluării, agricultura durabilă, pescuitul și silvicultura, protecția ecosistemelor acvatice și terestre, transportul nepoluant, gestionarea durabilă a apei și promovarea tehnologiilor ecologice. Obligațiunile verzi vin cu stimulente fiscale pentru emitenți și investitori, cum ar fi scutirea de impozite și credite fiscale, făcându-le o investiție mai atractivă în comparație cu obligațiunile clasice, scrie Financial Market.

Potrivit BNR, din perspectiva încurajării finanțării prin bursă a proiectelor ce includ o componentă de diminuare a amprentei asupra mediului și a emisiilor poluante, pe piața locală nu s-a înregistrat un progres semnificativ până acum.

Anul trecut au existat câteva exemple notabile de companii internaționale mari care au prezență și în România care au emis obligațiuni verzi, dar plasamentele s-au derulat pe piața internațională, obligațiunile respective se tranzacționează la burse străine, iar finanțarea astfel atrasă nu este obligatoriu să fie canalizată și spre proiecte ale companiilor respective în România.

Un astfel de exemplu este NEPI Rockcastle, cel mai mare proprietar de centre comerciale din Europa Centrală și de Est, care este listat și la Bursa de Valori Bucureși, cu o poziție dominantă în România, Polonia și Slovacia, care a atras 500 milioane euro în luna iulie 2020 de pe piețele internaționale.

În aceeași perioadă, Globalworth, unul dintre cei mai mari proprietari de birouri din România şi Polonia, a vândut obligaţiuni verzi de 400 milioane euro, parte dintr-un program de 1,5 miliarde de euro, noile titluri fiind listate la bursa de valori din Irlanda.

Și grupul CTP, un important dezvoltator și administrator de spații logistice și industriale, prezent de asemenea în România, a emis obligațiuni verzi pe piețele internaționale, atât în 2020 cât și în luna februarie a anului curent.

Există și două exemple de companii românești care au emis obligațiuni verzi pe plan local, dar prin plasament privat, cu intenția de a fi ulterior listate la Bursa de Valori București, în decurs de 12 luni de la subscriere. Este vorba despre Alive Capital, care a atras 10 milioane lei în luna noiembrie a anului trecut, precum și de Restart Energy ce a derulat un plasament privat de 16,3 milioane lei în primele două luni ale anului curent. Ambele companii activează pe piața energiei electrice. Așa cum se vede sumele sunt mult mai reduse prin comparație cu cele aferente emisiunilor similate derulate de companii multinaționale pe piețele externe.

Acest început mai degrabă timid ar putea fi dezvoltat ulterior, având în vedere eforturile autorităților la nivel european pentru stimularea acestui segment. Dincolo de interesul companiilor de a obițne finanțare pentru proiectele „verzi”, cererea de active „verzi” ar putea fi impulsionată de fondurile de investiții și de pensii locale, afirmă BNR.

Statul abia face planuri

Ministerul Finanțelor a anunțat abia recent că are în vedere introducerea emisiunilor de obligațiuni verzi, pentru a se finanța în perioada 2021-2023. România este printre singurele țări din regiune care nu a emis încă astfel de obligațiuni.

„În implementarea planului de finanțare se va avea în vedere introducerea emisiunilor de obligațiuni verzi, în funcție de finalizarea Cadrului general pentru obligațiuni verzi la nivel suveran, prin eforturi coordonate la nivelul ministerelor de linie și identificarea cheltuielilor/proiectelor care vor face obiectul finanțării prin aceste obligațiuni”, arată un memorandum al Guvernului.

Și Programul de convergenţă aprobat miercuri în ședinţa de Guvern, prezentat în exclusivitate de Economedia, arată că printre cele mai importante reforme asumate se numără listarea pe piața de capital a unui pachet de acțiuni la companiile unde statul este acționar, reforma pensiilor, dar și emiterea de obligațiuni „verzi” pentru finanțarea deficitului de stat, așa cum fac deja multe state membre UE.

Sursa foto: ING

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *