Una dintre companiile emblematice ale Iașului anilor ’90-2000 ar putea cunoaște o nouă tinerețe, după ce a fost salvată în ultima clipă de la vânzarea pe bucăți, scrie Ziarul de Iași.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Controlul Totalgaz Industrie SRL a fost preluat de cei doi fii ai „regelui asfaltului”, Dorinel Umbrărescu. Aceștia au pariat pe viitoarele extinderi ale rețelei de gaz metan și pe potențialul unic al Totalgaz în peisajul național al acestei industrii. Ultimele lupte pentru controlul asupra firmei și menținerea ei pe linia de plutire s-au dat în fața magistraților Tribunalului.
Totalgaz a fost înființată în 1994 de soții Ioan și Jănica Pârău, ca producător de instrumente de măsură și control, regulatoare de presiune, supape, filtre, amortizoare și alte echipamente pentru gaze naturale. Practic, firma producea orice, de la șaibe și robineți, până la stații complexe de uscare a gazelor, devenind în timp singura companie din țară capabilă să asigure orice componentă necesară în acest sector, de la extracția gazului, până la distribuția acestuia. Din șapte categorii de produse, de la valve de proces și robineți, până la stații de uscare și sisteme de monitorizare și control, principalii nouă concurenți interni produceau câte unul, două, maxim trei. Totalgaz, pe toate. Nici pe plan extern nu erau multe companii capabile de aceasta. În anii 2000, Totalgaz angaja constant crema studenților pregătiți de UTI în acest domeniu.
Exportau până în Cehia, Egipt, Tanzania, Ucraina, Israel sau chiar Japonia
Scăderea investițiilor în rețeaua națională de gaz metan a obligat Totalgaz să se orienteze spre piața externă, exportând echipamente până în Cehia, Egipt, Tanzania, Ucraina, Israel sau chiar Japonia, unde a fost livrată o stație pentru presiuni înalte. De asemenea, compania a început să-și extindă capacitatea de producție locală cu ajutorul unei finanțări europene.
A fost înființată o sucursală nouă în Republica Moldova, pentru a gestiona proiectul gazoductului Iași – Ungheni – Chișinău, din care un tronson în valoare de 20 milioane euro urma să fie construit de Totalgaz și Quartz Matrix. Toate acestea au forțat însă resursele financiare ale companiei. Banii săi erau imobilizați în proiecte mari, ce aveau să-și arate beneficiile după multă vreme. În 2020, a apărut blocajul financiar. Contractul gazductului a fost reziliat. În derularea proiectelor de instalare a patru instalații de tratare și uscare a gazului în Ucraina, pentru Naftogazmontaj au intervenit complicații juridice, contractele fiind suspendate în 2016-2017. Nici din Egipt nu au venit vești mai bune.
De la o cifră de afaceri în 2015 de aproximativ 13 milioane de euro și 330 de angajați, compania ajunge ca în 2020 să mai aibă o cifră de afaceri mai mică de 5 milioane de euro, numărul salariaților se înjumătățește, iar pierderile se ridică la peste 13 milioane euro. Creditorii asaltează firma, cerându-și banii. În martie 2020, se încearcă concordatul preventiv, o procedură de evitare a insolvenței, sub supravegherea unui judecător, dar și acesta eșuează după doar câteva luni. În august 2020, societatea intră în insolvență. În 2021, este întocmit un plan de reorganizare judiciară a companiei. Acesta reprezenta însă doar puțin mai mult decât o metaforă pentru faliment, întrucât prevedea practic vânzarea activelor pentru ca datoriile să fie plătite. Formula oficială era „lichidarea prin plan a debitoarei”.