Sursa foto: Alba24/ Autor: Ivan Rous
Update: A fost oprită tranzacționarea la Bursa Canadiană pentru Gabriel Resources.
Știrea inițială: Acțiunile companiei canadiene Gabriel Resources, care a investit în trecut în proiectul minier eșuat la Roșia Montană și care cere României despăgubiri de 6,7 miliarde euro, se tranzacționează vineri după amiază la prețul de 0,87 dolari canadieni pe acțiune, în creștere cu 8,75%, potrivit datelor de pe Bursa Canadiană.
Acțiunile companiei au crescut accelerat începând cu luna februarie, când au apărut primele informații legate de o decizie în dosarul Roșia Montană. Gabriel Resources are acum o capitalizare de piață de 901,3 milioane de dolari canadieni.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Până în luna februarie, acțiunile companiei s-au tranzacționat la 0,45 dolari canadieni pe acțiune, având o capitalizare de piață de 460 milioane de dolari canadieni, iar în luna ianuarie prețul era de 0,43 dolari pe acțiune.
Reamintim că Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID) va comunica vineri, 8 martie, decizia privind despăgubirile în cazul Roșia Montană.
Context
Compania Gabriel Resources a obţinut în anul 1999 o licenţă de explorare pentru proiectul minei de aur de la Roşia Montană, în care compania canadiană deţine o participaţie de 80,69% iar compania minieră de stat Minvest Deva deţine 19,31%.
Cu toate acestea, localnicii din Roșia Montană au refuzat să fie relocați pentru ca acest proiect să fie implementat și s-au luptat în instanță cu compania ani de zile. Activiștii susțineau că proiectul va cauza un dezastru ecologic. O întreagă campanie intitulată „Salvați Roșia Montană” a avut loc la nivel național.
În 2013, zeci de mii de persoane au participat la proteste în Capitală și în alte zone din țară, după ce Guvernul aprobase un proiect de lege care să permită proiectului să continue.
În iunie 2017, compania canadiană a chemat în instanță România la un Tribunal al Băncii Mondiale, invocând pierderi de 4,4 miliarde de dolari din cauză că Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur Roşia Montană.
Tot în 2017, în ultima zi a guvernului condus de Dacian Cioloș, Corina Șuteu, fost ministru al culturii, a depus la UNESCO dosarul pentru înscrierea Roșia Montană în patrimoniul UNESCO, în urma protestelor de stradă.
Doi ani mai târziu, în luna februarie, Tribunalul de arbitraj internaţional al Băncii Mondiale – ICSID (Centrul Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor referitoare la Investiţii) a admis, parţial, argumentele localnicilor din România în opoziţie cu proiectul de exploatare auriferă de la Roşia Montană, în urma unei petiţii depuse în octombrie 2018 de mai multe organizaţii de mediu, anunţa Greenpeace CEE România, într-un comunicat de presă.
În iulie 2021, Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a decis înscrierea sitului Roșia Montană în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol, ceea ce înseamnă stoparea oricărui proiect de exploatare minieră.
Compania canadiană Gabriel Resources spunea că aplicația și înscrierea peisajului minier Roșia Montană la UNESCO sunt ”în mod fundamental în contradicție cu obligațiile României în temeiul tratatelor sale de investiții în legătură cu investițiile Gabriel Resources”.
Gabriel Resources a anunțat, într-un comunicat de presă, că tribunalul de arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID) a declarat procedura închisă pe 14 septembrie 2023.
Compania canadiană Gabriel Resources a susținut, în cadrul procesului de arbitraj de la Washington, că i-a fost expropriată investiția din România prin mai multe acte ale autorităților statului, inclusiv prin politizarea procedurii de autorizare a proiectului minier Roșia Montană. G4Media.ro a realizat un documentar despre deciziile cheie care au dus la blocarea licenței de exploatare la Roșia Montată după ce statul român a emis mai multe decizii prin care părea de acord cu exploatarea aurului de către compania canadiană.
Documentarul a fost realizat pe baza documentelor publice din arbitrajul ICSID.
Compania Gabriel Resources identifică primul act de expropriere în august 2011. La acea dată, procedura de emitere a acordului sau autorizației de mediu pentru proiect era în desfășurare la Ministerul Mediului. Evaluarea proiectului a fost făcută de către o Comisie de Analiză Tehnică (CAT) din care făceau parte reprezentanți ai mai multor ministere și autorități.
Procedura începuse în 2005, odată cu depunerea de către Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) a Studiului de Evaluare a Impactului asupra Mediului (EIM), dar fusese suspendată în 2007 de Ministrul Mediului de la acea vreme, Attila Korodi, pentru motive pe care compania le-a reclamat ca fiind ilegale.
În orice caz, procedura a fost reluată în 2010, iar în toamna 2011 era în stadiu final, CAT mai având de analizat două capitole minore ale Studiului EIM.
Ce s-a întâmplat în august 2011? Mai mulți politicieni au declarat public că beneficiile statului din proiectul minier nu sunt suficient de mari și că este necesară o renegociere a acestor beneficii cu Gabriel Resources, acționarul majoritar de la RMGC.