Foto: Pixabay
Irinel din Suceava a lansat o afacere cu legume, lucrând în grădina familiei, Ionuț și-a deschis o spălătorie de mașini în Vâlcea, Valentina s-a întors din Anglia și cultivă căpșuni acasă, Maria, premiantă la pictură, s-a lansat într-o afacere legată de artă, în anul în care tocmai terminase liceul. Sunt câteva exemple de tineri pregătiți să testeze lumea afacerilor, date de organizatorii unui program dedicat categoriei “NEET”. Denumirea sofisticată NEET (not engaged in education, employment or training) îi desemnează pe tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare. Pot fi tineri care nu au terminat școala sau unii calificați în diferite meserii, dar care nu și-au găsit loc de muncă. E, de altfel, o categorie deloc de neglijat în Români, mai ales în condițiile în care statisticile arată că rata şomajului în rândul tinerilor NEET a crescut în pandemie. Ce programe le sunt dedicate și ce fel de afaceri au putut lansa tinerii din acest segment, pe care piața muncii îl are de recuperat?
“Şapte din zece tineri s-au înscris în acest an la Bacalaureat. Deci trei din zece nu s-au înscris… Un lucru extrem de grav pentru viitorul nostru ca societate, incluzând aici economia, felul în care va arăta România, forţa ei de muncă. Rata şomajului în rândul tinerilor NEET a crescut la 23%, unde înainte de criză eram sub 17%. Dacă e să ne raportăm cu ce se întâmplă la nivelul altor ţări, cum ar fi Spania sau Grecia, unde 50% e rata de şomaj în rândul acestor tineri, lucrurile acestea trebuie să ne preocupe. Trebuie să oprim acest exod care vine, din nou, pe tapet“, spunea în această vară preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Florin Jianu.
500 de tineri români, cooptați într-un program european
Unul dintre programele cu finanțare internațională adresate acestui segment și-a anunțat recent închiderea. Conform inițiatorilor săi, proiectul „NEETs in Entrepreneurship” a adunat cel puțin 1.600 de tineri din patru țări europene (România, Bulgaria, Italia și Spania), care au beneficiat de diferite activități “de dezvoltare a capacităților” și au reușit să își găsească un loc de muncă sau chiar să își deschidă propriile afaceri.
Proiectul „NEETs in Entrepreneurship” a fost finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin EEA and Norway Grants Fund for Youth Employment și implementat de organizațiile Junior Achievement. Aceștia au explicat care au fost factorii prin care au reușit să atragă tinerii NEET din țările lor în ultimii trei ani. “În Spania, de pildă, o scădere dramatică a locurilor de muncă din sectorul turismului a făcut ca numărul posibilităților de educaţie şi formare profesională să fie mai mic decât cel al tinerilor care au nevoie de acestea. Această situație are ca rezultat un risc sporit de creștere a numărului tinerilor care nu au un loc de muncă, nu sunt înscrişi într-un program de învăţământ şi nu urmează un program de pregătire profesională”, a fost una dintre explicații.
Emanuele Odazio, People & Culture Director Europa de Sud și de Est la ManpowerGroup, a subliniat că pentru a aborda această problemă este nevoie de soluții concrete la nivel local.
Reprezentanții tinerilor au oferit câteva exemple privind impactul pe care proiectul „NEETs in Entrepreneurship“ l-a avut asupra parcursului lor antreprenorial și profesional. Astfel, start-up-ul italian Marbo oferă accesorii de modă create în atelier, iar clienții le pot cumpăra foarte ușor prin intermediul magazinului online. Un antreprenor bulgar a lansat o afacere datorită îndrumării primite și competențelor dobândite pe parcursul proiectului, iar o afacere socială din Spania, care activează în domeniul sănătății mintale, a primit sprijin în ceea ce privește modalitățile de creare a unui prototip și de rezolvare a aspectelor legale.
Care a fost impactul în România? “La proiectul NEETs in Entrepreneurship au participat 542 de tineri din România, cu vârste cuprinse între 16 și 29 ani, din 18 județe din țară, în principal localități mici sau din zone rurale. Pregătirea și experiența lor sunt diferite: de la tineri care nu au terminat școala, până la tineri calificați în diferite meserii, care însă nu și-au mai putut găsi un loc de muncă sau care își doreau să își deschidă o afacere”, a precizat pentru Economedia Alice Duțu, director de programe în cadrul Junior Achievement România.
Business-uri NEET: Grădini cu legume, câmpuri de căpșuni, spălătorii auto sau afaceri cu artă
Printre exemplele de afaceri lansate (și) cu sprijinul proiectului NEETs in Entrepreneurship: o afacere cu legume, lansată de un tânăr care lucra în grădina familiei sau o spălătorie de mașini, deschisă de un tânăr din în Vâlcea. Mai sunt și alții.
Pe Maria, anul de debut al pandemiei a prins-o în ultimul an de liceu – în 2020 a absolvit liceul de Arte Plastice “Nicolae Tonitza” din București. Pasiunea ei este pictura, câștigase și o serie de premii în timpul școlii, urma să înceapă facultatea, dar o încurcătură în procedura de admitere a lăsat-o pe dinafară un an de zile. “Am dat de JA România și ei m-au ajutat să pun pe picioare o afacere. Cu fondurile accesate, am reușit să îmi iau calculator, tabletă grafică, am lansat un site de vânzare de pictură și am investit în promovare. Asta a fost o parte importantă, fiindcă doar cu Facebook și Instagram ajungi numai la prieteni. Așa, am reușit să fac vânzare și am primit comenzi, măcar două pe lună”, ne povestește Maria Dima. Între timp, tânăra a reușit să intre și la facultate și e studentă în anul I la UNArte (Universitatea Națională de Arte București).
Tânăra spune că nu se gândește să renunțe la afacerea începută în perioadă ei de “NEET”. “Voi lucra mai mult în weekend-uri și în vacanțe și chiar aș vrea să dezvolt afacerea, mă gândesc la o colaborare cu mai mulți artiști”, adaugă Maria.
“În anul 2020, cu ajutorul unei foste profesoare, am intrat în cadrul proiectul JA România, unde mi-au fost oferiți 6500 de de euro și consultanță. Cu ajutorul celor din programul “NEETs in Entrepreneurship” mi-am deschis afacerea, am devenit SRL, am achiziționat echipamente și plante. Ne-am mărit plantația până la 9000 de plante. Avem o producție numeroasă de căpșuni și foarte multe cereri”, spune Valentina.
“Cei din cadrul proiectului Ja Romania mi-au oferit consultanță pe partea de management, adică mi-au spus despre cum ar trebui să-mi administrez afacerea, informativ. De restul ne-am ocupat noi, am căutat contabil”, menționează Valentina despre lansarea în antreprenoriat. Tinerii spun că plănuiesc să își extindă plantația și să acceseze și alte fonduri.
12.000 de tineri angajați în prima jumătate a anului
Potrivit datelor Agenției Naționale de Ocupare a Forțelor de Muncă, în prima jumătate a acestui an s-au angajat peste 12.000 de tineri NEET. În total, 118.066 de persoane au fost angajate prin intermediul Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă în primul semestru al anului 2021. Din totalul persoanelor ocupate până la data de 30 iunie 2021, 54.982 au peste 45 de ani, 24.503 au vârsta cuprinsă între 35 și 45 de ani, 19.518 au între 25 și 35 de ani, iar 19.063 sunt tineri sub 25 de ani (dintre care 12.888 tineri NEET).
Program de 185 de milioane de euro
La începutul lunii septembrie, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a anunțat semnarea a 12 contracte, în valoare de 32,27 milioane de lei, din cadrul Programul Operaţional Capital Uman „Viitor pentru tinerii NEETs”. Programul are o valoare totală de peste 185 de milioane de euro, pentru 99 de proiecte câştigătoare. Potrivit sursei citate, cu ajutorul celor 99 de contracte, aproape 60.000 de tineri NEETs , şomeri, cu accent pe cei din mediul rural şi pe cei aparţinând minorităţii rome, cu vârsta între 16-29 ani, vor beneficia de măsuri astfel încât să poată să-şi finalizeze studiile obligatorii, să urmeze cursuri de calificare profesională în meserii pentru care este o mare cerere pe piaţa muncii şi să îşi găsească un loc de muncă. Pe lângă aceasta, 1.500 de tineri vor fi ajutaţi să-şi deschidă propria afacere, beneficiind de câte 25.000 de euro ca sprijin financiar.