Sursa: RBL
La nivelul Uniunii Europene, trei din patru persoane (74,7%) cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani care nu urmau un program de educație formală erau angajate în al doilea trimestru din 2022, față de 25,2% în cazul celor care urmau un program de educație formală, arată datele Eurostat. România are una dintre cele mai mici rate: 64,3%.
Rata de ocupare a forței de muncă a persoanelor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani care nu urmau o formă de învățământ formal era cea mai ridicată în Malta (87,9%), Țările de Jos (87,1%) și Suedia (86,8%), în timp ce mai puțin de două treimi erau angajate în Italia (59,9%), România (64,3%) și Grecia (64,5%).
Datele arată că rata de ocupare a forței de muncă a persoanelor care au urmat o educație formală variază semnificativ de la un stat membru la altul și într-o măsură mai mare decât rata de ocupare a persoanelor care nu au urmat o educație formală. În al doilea trimestru al anului 2022, aceasta a variat de la peste 40% în Țările de Jos (74,0%), Danemarca (51,0%), Finlanda (49,0%), Germania (43,8%) și Austria (40,6%) la mai puțin de 6% în România (2,5%), Slovacia (5,1%) și Ungaria (5,6%).
Comparativ cu trimestrul al doilea din 2021, rata de ocupare a forței de muncă a crescut cu 3,1 puncte procentuale (pp) în trimestrul al doilea din 2022 pentru cei care nu urmează o formă de învățământ formal și cu 2,4 pp pentru cei care urmează o formă de învățământ formal.
În această perioadă, Lituania, Spania, Irlanda, Grecia și Italia au înregistrat cele mai mari creșteri ale ratei de ocupare a forței de muncă pentru tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani care nu urmau o formă de învățământ formal (între +8,7 pp și +6,0 pp), în timp ce Slovenia, România, Finlanda și Cehia au înregistrat o scădere cuprinsă între -5,4 pp și -0,4 pp.
În ceea ce privește persoanele care au urmat o educație formală, cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Irlanda (+8,0 pp), Finlanda (+4,7 pp), Țările de Jos și Lituania (ambele +4,5 pp) și Cipru (+4,2 pp). În schimb, trei state membre au înregistrat scăderi: Luxemburg (-5,1 pp), Malta (-3,0 pp) și Belgia (-0,3 pp).
Integrarea tinerilor pe piața muncii
“Compararea ratelor de ocupare a forței de muncă a persoanelor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani care nu participă la educația formală cu cele cu vârste cuprinse între 30 și 54 de ani care, de asemenea, nu participă la educația formală, oferă o idee mai clară despre nivelul de integrare a tinerilor pe piața muncii”, explică reprezentanții Eurostat.
La nivelul UE, diferența dintre cele două categorii a atins 8,5 pp în al doilea trimestru al anului 2022. Dintre statele membre ale UE, cea mai mică diferență între ratele de ocupare a forței de muncă se înregistrează în Olanda, singura țară în care rata de ocupare a forței de muncă a tinerilor a depășit chiar și ușor rata de ocupare a forței de muncă a persoanelor cu vârste cuprinse între 30 și 54 de ani (cu 0,3 pp). Urmează Malta și Irlanda, cu o rată de ocupare a forței de muncă a persoanelor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani mai mică cu 0,3 pp și, respectiv, cu 2,0 pp decât cea a persoanelor cu vârste cuprinse între 30 și 54 de ani.
În Slovenia, România, Italia, Bulgaria, Grecia și Cehia, rata de ocupare a forței de muncă pentru tinerii care nu urmează o formă de învățământ formal este semnificativ mai mică decât pentru cei cu vârste cuprinse între 30 și 54 de ani (diferență de 11,5 puncte procentuale sau mai mult).
Tinerii devin activi pe piața muncii, în contextul economic turbulent. Cele mai atractive sectoare
Jucătorii din piața muncii spun însă că tinerii au început să fie mai atenți la semnalele pe care le transmite piața și decid să nu mai amâne foarte mult momentul primei angajări.
Astfel, candidații din categoria de vârstă 18-24 de ani au înregistrat aproape 600.000 de aplicări din luna septembrie și până acum, fiind segmentul cu cea mai importantă creștere de anul acesta, arată o analiză recent a platformei de recrutare eJobs. Această categorie de candidați ar putea chiar să îi ajungă din urmă pe cei cu vârste cuprinse între 25 și 35 de ani, care, în mod tradițional, sunt candidații ce adună cel mai mare număr de aplicări, de la o lună la alta. Cu 318.000 de aplicări, septembrie a marcat vârful anului de până acum pentru candidații aflați la început de carieră.
„Începe să devină tot mai fină diferența dintre cele mai active două categorii de vârstă – 25-35 și 18-24 de ani. Primii au fost dintotdeauna cei mai activi în materie de aplicări, situație absolut firească, explicabilă prin faptul că se află în plin apogeu profesional, au experiență, dar încă sunt într-un punct în care vor să crească, sunt permanent în căutare de opțiuni mai bune pe piața muncii și sunt, totodată, și foarte atrăgători pentru recrutori. Prin urmare, sunt și căutați. În ceea ce-i privește pe cei mai tineri decât ei, vedem de aproximativ doi ani de zile o schimbare profundă de mentalitate și de abordare a ideii de carieră. Sunt mult mai atenți la semnalele pe care le transmite piața și la ce se întâmplă în economie și decid, prin urmare, să nu mai amâne foarte mult momentul primei angajări. De aceea, perspectivele economice nu foarte încurajatoare pentru anul viitor îi fac, iată, să aplice intensiv, mai cu seamă că numărul de joburi entry level a fost, de asemenea, în creștere în 2022”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut (septembrie – octombrie), numărul de aplicări aferente acestui segment de vârstă este cu aproape 20% mai mare.
Peste 20.000 de joburi entry level sunt disponibile pe eJobs.ro, iar atenția candidaților tineri se îndreaptă în special către acele domenii care fie au un număr mare de poziții deschise și care permit specializarea la locul de muncă, fie către sectoarele care vin cu promisiunea unui salariu mare încă de la început.
Astfel, cele mai căutate industrii sunt retailul, call center / BPO, IT / Telecom, servicii și advertising / marketing / PR. „Cu excepția IT-ului, toate aceste domenii sunt extrem de accesibile indiferent de pregătirea academică a candidaților. De altfel, este bine știut faptul că în România există un nivel foarte scăzut de compatibilitate între studiile urmate și jobul ales. Sunt mulți studenți care se răzgândesc pe parcursul anilor de facultate și decid să facă o formă de reconversie pentru că știu că există programe oferite de companii care le permit să învețe de la zero un job nou fără să aibă și un bagaj teoretic în spate”, explică Bogdan Badea.