Sursa foto: Unsplash Nik Shuliahin
Nenumărate oferte de muncă, dar încă mulți șomeri, o creștere susținută, dar amenințată de o inflație record, milioane de doze de anti-Covid, deasupra cărora planează însă umbra variantelor Delta și Omicron: relansarea economiei este o cursă sinuoasă în Statele Unite ale Americii, notează agenția de presă AFP, citată de publicația boursorama.com.
O serie de statistici arată foarte bine, ilustrând capacitatea de revenire a celei mai mari economii din lume.
Astfel, 18,5 milioane de locuri de muncă au fost recreate din aprilie 2020, când rata șomajului a culminat la 14,7% după paralizia economiei pentru a contracara propagarea noului coronavirus.
De atunci, rata șomajului este într-o scădere continuă. La nivelul de 4,2% în noiembrie, este încă superioară nivelului de 3,5% înregistrat în februarie 2020, când se afla la minimul ultimilor 50 de ani.
Cu ajutoare masive care au crescut puternic economisirea populației – stocul de economii excedentare era încă de 1.321 miliarde în octombrie – unii americani nu sunt grăbiți să revină la muncă.
Alte milioane de americani, în principal muncitori necalificați în sectoarele de servicii, demisionează în fiecare lună. atrași de locuri de muncă cu salarii mai generoase, însoțite de prime și avantaje sociale.
Creștere susținută
Dar, pentru angajatori, piața muncii a devenit o bătaie de cap, în special pentru cei din industria hotelieră și restaurante, dar și în educație. Aceștia se confruntă cu o penurie de forță de muncă fără precedent care frânează potențialul de creștere.
Muncitorii se îndreaptă spre locurile de muncă propuse de marile grupuri din e-commerce precum Amazon.
În unele școli, din cauza deficitului de personal, profesorii se declară epuizați iar instituțiile publice au început să trimită, odată pe săptămână, copiii acasă, spre nemulțumirea părinților și cu riscul de a afecta productivitatea și creșterea țării.
Economia americană a cunoscut în 2020 cea mai gravă recesiune de la al Doilea Război Mondial. În acest an, a câștigat cu siguranță teren dar ritmul nebunesc de la începutul anului a lăsat locul unei creșteri mai măsurate.
După o expansiune a produsului intern brut de 6,4% în primul trimestru, în ritm anualizat, PIB-ul a crescut cu 6,7% în trimestrul doi, pe fondul puternicei campanii de vaccinare și a optimismului consumatorilor.
Dar reapariția pandemiei la finalul verii a temperat creșterea: 2,1% în trimestrul trei.
Iar acum o nouă variantă, Omnicron, aruncă umbre asupra orizontului economic.
Creșterea prețurilor, la maximul ultimilor 39 de ani
Pe lângă pandemie, inflația galopantă este și ea o amenințare pentru creșterea economică.
Creșterea prețurilor s-a ridicat la 6,8% luna trecută în comparație cu noiembrie 2020, după +6,2% în octombrie. Este cea mai puternică creștere din iunie 1982.
Americanii plătesc totul mai scump: de la hrană la haine, mașini, benzină, produse electronice sau bilete de avion.
Iar creșterea salariilor nu compensează complet inflația, cu riscul de a frâna consumul, motor istoric al creșterii în SUA.
Președintele Biden a promis luna trecută că va inversa curba prețurilor, dar sarcina se dovedește mai dificilă decât se anunța.
Iar cifrele publicate vineri vor complica și mai mult adoptarea în Senat a planului său “Build Back Better”. Cu o valoare de circa 1.800 de miliarde de dolari, acest plan prevede reforme sociale ambițioase și măsuri pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice.
Administrația Biden afirmă că este vorba de a reforma America în profunzime.
Dar republicanii, și chiar și unii democrați, susțin că, pe fondul unei inflații atât de ridicate, nu este momentul pentru adoptarea unui plan atât de masiv.
Camera Reprezentanților a adoptat la jumătatea lui noiembrie proiectul de lege. Liderii democraților din Senat își propun adoptarea planului înainte de Crăciun. Fără vreo certitudine însă, după luni întregi de dispute politice.