Sursa foto: Pixabay/ cosmix
Guvernul României are zece ministere care se ocupă de apeluri de proiecte în cadrul PNRR. Economedia vă prezintă o serie de articole cu stadiul apelurilor pentru fiecare minister, începând cu Ministerul Energiei.
Energia are cinci scheme de ajutor de stat prin PNRR, bugetul total fiind de 1,66 miliarde euro, potrivit calendarului privind apelurile de proiecte în cadrul PNRR.
Economedia a scris anterior AICI despre stadiul cheltuirii banilor din PNRR și care au fost ministerele campioane. Ministerul Energiei a fost unul dintre codași, multe apeluri de proiecte fiind întârziate sau chiar reluate. Poate unul dintre cele mai așteptate apeluri de proiecte a fost cel pe fotovoltaice, care a fost, de altfel, mult întârziat, companiile au așteptat mai mult de un an până la semnarea contractelor, care abia a început. De asemenea, recent, ministerul a relansat și anulat trei apeluri de proiecte: producție de hidrogen în vară, baterii și eficiență energetică în sectorul industrial în luna octombrie. Iată stadiile apelurilor de proiecte, în detaliu.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Apelul pentru fotovoltaice și eoliene
Apelul de proiecte privind „sprijinirea investiţiilor în noi capacităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie eoliană și solară, cu sau fără instalații de stocare integrate” a fost inițial lansat în data de 31 martie 2022, însă a fost mult întârziat. Astfel că abia un an și patru luni mai târziu companiile au putut semna contractele de finanțare. Economedia a scris atunci AICI mai pe larg despre întârzierile și riscurile acestui apel.
Bugetul total estimat al schemei este echivalentul în lei a sumei de 595 milioane euro, compus din 457 milioane euro fonduri europene nerambursabile asigurate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență – Componenta C.6 Energie și fonduri naționale de 137,31 milioane euro prin aplicarea procentului de supracontractare de 30%.
În total au fost depuse 744 de cereri de finanțare. Listele cu cele mai recente contracte semnate a fost publicate pe 18 septembrie 2022. Pentru categoria cu capacitate instalată 0.2 – 1 MW au fost 22 de companii contractate, iar pentru categoria cu capacitate instalată de peste 1 MW au fost 8 companii contractate. Despre aceste companii Economedia a scris AICI și AICI.
De asemenea, reamintim faptul că Economedia a scris AICI despre faptul că inclusiv nepotul premierului Marcel Ciolacu ar putea primi finanțare din PNRR prin acest apel de finanțare.
Potrivit ministerului, acest jalon din PNRR trebuie să atingă 950 MW capacitate instalată de producere a energiei electrice din sursă de energie eoliană și solară, cu sau fără instalații de stocare integrate, cu încadrarea în termenul stabilit, 30.06.2024, pentru finalizarea investițiilor, respectiv instalare, conectare la rețea și punere în funcțiune.
Apel pentru construirea de capacități de producție de hidrogen
La începutul lunii iulie, Ministerul Energiei a anunțat că a reziliat contractele pe PNRR care au dus la blocarea unei părți din finanțarea europeană,după ce prima schemă finalizată în primăvară a fost anulată de Comisia Europeană
La scurt timp, Ministerul Energiei a relansat schema, fiind prelungită perioada de depunere a proiectelor pentru construirea de capacităţi pentru producţia de hidrogen verde în instalaţii de electroliză, până pe 31 august. În luna septembrie 17 companii au depus 19 proiecte, cu o valoare solicitată de aproximativ 400 milioane de euro.
În cadrul apelului relansat s-au înscris în mare parte aceleași companii ca în prima ediție, inclusiv cele fuseseră alese atunci să semneze contracte, respectiv: Chimcomplex, Monsson Alma, OMV Petrom, Bplus Advisory, Frizon Holding, Sudarec Romserv, Termoficare Oradea, Copper Beech Solar, Ground Investment, Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), Inspet SA (prin RoHidrogen) și Tehnomir.
Totuși, au fost și firme care, deși anul trecut fuseseră alese, acum nu au mai participat: Nova Hydrogen Production SRL din grupul E-INFRA al antreprenorilor clujeni Teofil Mureșan, Simion Mureșan și Marian Pantazescu, precum și Center Hub Sud SRL, deținută de dezvoltatorul de proiecte de producție de energie regenerabilă Aukera, după cum a scris atunci Profit.ro.
La relansare au apărut însă nume noi, precum Elektra Power, controlată de Dan Oproescu și Alina Teodorescu, Alternative Green Project, deținută de Dan Oproescu și Elena Bălan, Vermont Greenhouses, Infra Expert și Intervenții Active în Atmosferă SA.
În acest moment, este în stadiu de evaluare.
Ministerul anunță că prin realizarea proiectelor finanțabile în cadrul acestei scheme de ajutor se urmăreşte instalarea unor capacități de producție de hidrogen verde de cel puțin 100 MWH în instalații de electroliză până la 31 decembrie 2025, care să producă cel puțin 10.000 de tone de hidrogen anual din surse regenerabile de energie.
Finanțare pentru investiții în capacități de cogenerare
Ministerul Energiei anunța pe 30 iunie 2022 lansarea apelului de proiecte pentru obținere de finanțare din PNRR – Măsura de investiții 3 – Dezvoltarea de capacităţi de producţie pe gaz, flexibile și de înaltă eficienţă, pentru cogenerarea de energie electrică și termică (CHP) în sectorul încălzirii centralizate, în vederea atingerii unei decarbonizări profunde. Investiția va asigura furnizarea de energie termică consumatorilor, în contextul eliminării treptate a cărbunelui/lignitului din procesul de producţie a energiei electrice.
Bugetul total estimat al schemei este echivalentul în lei a sumei de 388.050.000 euro compus din 298.500.000 euro fonduri europene asigurate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență – Componenta C.6 Energie și fonduri naționale de 89.550.000 euro prin aplicarea procentului de supracontractare de 30%.
Contractele din acest apel de finanțare au fost semnate cu patru companii, până în prezent (27.07.2023):
- Municipiu reşedinţă de judeţ Constanţa – Sursa de producție energie utilă termică și electrică prin cogenerare de înaltă eficiență
- Chimcomplex SA Borzești – Cogenerare de înaltă eficiență pe gaz, flexibilă, în sectorul încălzirii centralizate Rm. Vâlcea
- Municipiul Arad – Sursă de producere energie termică și electrică prin cogenerare de înaltă eficiență la CETH SA
- Societatea Complexul Energetic Oltenia SA – CPH 295 MW pt S. Electrocentrale Craiova SA
Este important de precizat că nu este cunoscută nici până la această dată valoarea fiecărui contract semnat.
Potrivit ghidului solicitantului, perioada de implementare a proiectului este până pe 30.06.2026.
Schemă de ajutor de stat pentru investiții în baterii, celule și panouri fotovoltaice
Ministerul Energiei a transmis pe 16 octombrie 2023 că va anula apelul de proiecte pentru sprijinirea investițiilor în lanțul valoric industrial de producție și/sau asamblare și reciclare a bateriilor, celulelor și panourilor fotovoltaice, apel aferent Investiției 4 din PNRR „Lanț industrial de producție și/sau asamblare și/sau reciclare a bateriilor, a celulelor și panourilor fotovoltaice (inclusiv echipamente auxiliare) și noi capacități de stocare a energiei electrice”.
Ministerul anunță că apelul urmează să fie relansat după clarificarea mai multor aspecte. Reprezentanții ministerului au transmis la cererea Economedia că o posibilă dată de reluare a schemei ar putea fi în luna noiembrie, în funcție de momentul în care se finalizează formalitățile cu Comisia Europeană și Directoratul general competitivitate.
Inițial, schema a fost lansată la începutul anului, pe 16 ianuarie 2023, iar, potrivit PNRR Proiecte, platforma pentru depunerea și gestionarea proiectelor aferente investițiilor din PNRR, s-au înscris în cadrul schemei trei companii: Minex, Prime Batteries Technology și La Verne.
Schema se derulează până la 31 decembrie 2024, ajutorul va lua forma unor subvenții directe pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în domeniul producției, asamblării și reciclării bateriilor, celulelor și panourilor fotovoltaice, care sunt situate în zonele României eligibile pentru ajutor regional.
Potrivit ministerului, bugetul alocat schemei din fonduri europene aferente PNNR este de 199.000.000 euro pentru finanțarea proiectelor de investiții până la finalul trimestrului IV 2025, astfel încât lanțul valoric industrial al bateriilor să atingă o capacitate anuală totală de fabricație și asamblare al bateriilor de cel puțin 2 GW, în timp ce lanțul valoric industrial al celulelor și panourilor fotovoltaice să atingă o capacitate anuală totală de cel puțin 200 MW ținte asumate de România în cadrul PNRR (ținte 137 și 138) aprobate prin decizia de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al României.
Perioada de implementare a proiectului se încadrează în perioada de eligibilitate a cheltuielilor, dar nu mai tarziu de 31.12.2025.
Investiții în încălzirea centralizată și pentru eficiență energetică în sectorul industrial
Ministerul Energiei a anunțat pe 13 octombrie 2023 că va relansa apelul competitiv aferent Investiției 5 – Sprijinirea Investițiilor în modernizare, monitorizarea și eficientizarea consumului de energie la nivelul operatorilor economici.
Potrivit site-ului Ministerului Energiei, această schemă a fost lansată anul trecut. Ministerul a publicat pe 7 septembrie listele provizorii cu cei admiși și respinși care au depus proiecte în apelul 1 din C.6 Energie Măsura de investiții I.5 din PNRR. Bugetul total al schemei de ajutor de stat este de 80,6 milioane euro. Valoarea maximă a sprijinului individual nu poate depăși 1,2 milioane euro/întreprindere.
Pe lista celor admiși erau două companii: furnizorul de mașini-unelte și echipamente de prelucrare a metalului Profil Construct Expert SRL din Oradea, și producătorul de mase plastice Cap Pet Plast SRL din Cluj. Pe lista proiectelor respinse se aflau 12 companii, printre acestea numărându-se firme precum Maschio Gaspardo Romania, Schaeffler România sau DAMEN Shipyards Mangalia.
Potrivit ministerului, prin realizarea proiectelor finanțabile în cadrul acestei scheme de ajutor se urmăreşte finalizarea a cel puțin 50 de proiecte de eficiență energetică în industrie, prin care să se obțină o reducere cu cel puțin 30% a emisiilor indirecte și directe de GES.
Valoarea maximă a ajutorului de stat care poate fi acordat prin prezenta măsură este de maximum 1.200.000 euro pentru o întreprindere, reprezentând 30% din costurile eligibile.
Bugetul total estimat al schemei este echivalentul în lei a sumei de 62.000.000 euro, fonduri europene nerambursabile asigurate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență – Componenta C.6 Energie.
Perioada de implementare a măsurii de investiții I5 nu va depăși data de 31 decembrie 2025, fiind operationalizată prin apeluri succesive de proiecte în limita bugetului alocat acestei măsuri.