Sursa foto: Pexels/ Sora Shimazaki
Curtea Constituțională a României (CCR) a respins, marți, sesizarea semnată de reprezentanţii USR şi Forţa Dreptei în legătură cu legea care introduce noi obligaţii pentru fondurile de pensii private din România şi pentru administratorii acestora. Proiectul de lege, adoptat în februarie de Camera Deputaților, a adus mai multe schimbări. În primul rând, va exista un comision unic de administrare și dispare comision pe contribuțiile participanților. În plus, statul impune un control mai strict al Autorității de Supraveghere Financiară asupra fondurilor, administratorilor lor și investițiilor derulate de fonduri. Totodată, în contextul în care se pregătește listarea unei părți din Hidroelectrica, Guvernul permite fondurilor de pensii să investească până la 10% într-o companie deținută majoritar de stat. Mai mult, dreptul participanților și al beneficiarilor de a cere plata activului personal net sau a pensiei private va fi imprescriptibil. Inițiativa legislativă va merge acum la promulgare.
„Cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România și de deputați neafiliați și a constatat că Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.174/2022 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul pensiilor private, precum şi dispoziţiile art.I pct.59 [cu referire la introducerea art.140 ind.2 din Legea nr.411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat] și ale art.II pct.59 [cu referire la introducerea art.120 ind.2 din Legea nr.204/2006 privind pensiile facultative] din Ordonanţa de urgență a Guvernului nr.174/2022, sunt constituționale în raport cu criticile formulate”, arată decizia CCR.
Este vorba despre Legea privind aprobarea OUG 174/2022 pentru modificarea unor acte normative in domeniul pensiilor private.
Deputaţii neafiliaţi membri ai formaţiunii Forţa Dreptei şi parlamentarii din USR au atacat la Curtea Constituţională legea care introduce noi obligaţii pentru fondurile de pensii private şi pentru administratorii acestora, susţinând că va produce „pierderi fondurilor de pensii private şi va determina retragerea acestora din România”.
Parlamentarii au susţinut că „legea încalcă principiul securităţii juridice, previzibilităţii şi clarităţii normelor, există încălcări aduse inclusiv dreptului de proprietate”. În plus, au adăugat aceştia, „au fost încălcate dispoziţiile privind desfăşurarea procedurii parlamentare, deoarece raportul a fost emis în ziua votului final şi a lipsit situaţia extraordinară care să justifice adoptarea unei ordonanţe de urgenţă”.
Noile reglementări instituie cadrul legal care să permită Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) să impună fondurilor de pensii private ce investiţii să facă, fără ca ASF să aibă obligaţia de a fixa criterii clare raportate la principiile economiei de piaţă, bazată pe liberă iniţiativă şi concurenţă, mai precizau ei în comunicatul de presă.
USR şi Forţa Dreptei au votat împotriva acestei legi în Camera Deputaţilor, legea fiind însă adoptată prin votul majorităţii PSD-PNL, precizau reprezentanţii celor două formaţiuni.
PSD a acuzat USR că a contestat la Curtea Constituţională o lege adoptată în Parlament, jalon în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, şi care a fost discutată şi agreată cu Comisia Europeană şi asigură o mai bună protecţie a banilor din fondurile private de pensii.
Potrivit social-democraţilor, legea, în formula adoptată, dă posibilitatea extinderii plasamentelor fondurilor private de pensii şi în acţiuni cotate la bursă, într-o proporţie de 1 până la 5% din valoarea totală a activelor fondului respectiv, atât în România, cât şi în Uniunea Europeană.
Ce schimbări pentru fondurile de pensii private au fost adoptate decizional de Camera Deputaților: Comision unic de administrare, dispare comisionul pe contribuții și control mai strict al ASF asupra administratorilor și investițiilor
Camera Deputaţilor a adoptat, în februarie, ca for decizional, un proiect de aprobare a unei ordonanțe de urgență care vine cu o serie de schimbări importante pentru fondurile de pensii private și administratorii lor. S-au înregistrat 183 voturi „pentru”, 79 „împotrivă” şi 9 abţineri.
Economedia a scris AICI despre modificările aduse de această ordonanță de urgență. O decizie pe acest proiect fusese deja amânată din luna octombrie.
Comision unic de administrare
Astfel, Guvernul a decis să stabilească un comision unic de administrare, perceput de administrator pentru prestarea activităților principale și a celor secundare/conexe. Dispare astfel comisionul din contribuții.
În prezent, comisionul de administrare se constituie prin deducerea unui cuantum din contribuţiile plătite, dar nu mai mult de 2,5%, și prin deducerea unui procent din activul net total al fondului de pensii administrat privat, dar nu mai mult de 0,05% pe lună.
Schimbarea adoptată prevede un comision unic care va fi calculat astfel:
„Comisionul de administrare se constituie prin deducerea unui procent din activul total al fondului de pensii administrat privat, dar nu mai mult de 0,07% pe lună, astfel: 0,02% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este sub nivelul ratei inflaţiei; 0,03% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la un punct procentual peste rata inflaţiei; 0,04% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la 2 puncte procentuale peste rata inflaţiei; 0,05% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la 3 puncte procentuale peste rata inflaţiei, 0,06% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la 4 puncte procentuale peste rata inflaţiei; 0,07% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este peste 4 puncte procentuale peste rata inflaţiei.”
Control și cerințe mai stricte
În plus, Guvernul vrea ca Autoritatea de Supraveghere Financiară să aibă un control mai strict asupra administratorilor și fondurilor de pensii. În acest sens, Guvernul stabilește că direcţia de investiţii responsabilă cu administrarea investițiilor, cu analiza oportunităţilor investiţionale şi plasarea activelor va fi condusă de un director de investiții, persoană cu funcție cheie autorizată de ASF. În plus, în vederea gestionării operaţiunilor zilnice ale fondului de pensii, va exista obligația de constituire la nivelul entității a unui comitet de investiții format din membri independenți (care va adopta decizii pentru operațiunile de investire/dezinvestire), precum și a unui comitet de remunerare.
Mai mult, Guvernul introduce unele prevederi privind cerințele pentru persoanele cu funcții-cheie și prevederi exprese privind autorizarea acestor persoane.
Pregătiri ca fondurile de pensii să poată investi cât mai mult în Hidroelectrica
Totodată, în contextul în care se pregătește listarea unei participații din Hidroelectrica deținută de Fondul Proprietatea, iar statul român vrea ca aceasta să fie listată pe bursa locală, în timp ce FP vrea o listare duală, atât pe bursa locală, cât și pe una externă, Guvernul vrea să permită fondurilor de pensii să poată cumpăra local cât mai mult din Hidroelectrica.
Astfel, Guvernul stabilește că în cazul în care statul român deține, direct sau indirect, o participație mai mare de 50% din capitalul social al unui emitent, atunci administratorul fondului de pensii poate investi 10% din activele unui fond de pensii în respectivul emitent sau în fiecare categorie de active ale acestuia, fără a depăși 10%.
Drept imprescriptibil pentru solicitarea plăților
În plus, Guvernul stabilește că dreptul participanților și al beneficiarilor de a cere plata activului personal net sau a pensiei va fi imprescriptibil.
În prezent, dacă administratorul nu primește nicio solicitare de plată a activului de la niciun beneficiar, drepturile cuvenite beneficiarilor şi nerevendicate se prescriu în termen de 3 ani.
Fondul de Garantare a Drepturilor din Sistemul Pensii poate fi administrator special
Guvernul mai introduce posibilitatea ca, în cazul declanșării procedurii de administrare specială, ASF să poată desemna Fondul de Garantare a Drepturilor din Sistemul Pensii drept administrator special, în condițiile stabilite prin reglementări, pentru asigurarea unui nivel suplimentar de siguranță a sistemului de pensii private în cazul în care niciun alt administrator nu îndeplinește cerințele legale în acest sens.
Un nou prag pentru investiții
O noutate față de proiectul pus în dezbatere publică este stabilirea unui procent de 3% pentru investiții în situația în care statul român are dețineri sau participații în cadrul entităților de private equity, respectiv de 5% în cazul în care fondurile de investiții private de capital în care se investește sunt finanțate atât din fonduri alocate prin PNRR și ale statului român.
Astfel, administratorul va putea investi activele fondului de pensii și în:
„Investiţii private de capital sub forma acţiunilor la societăţi din România, din state ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European sau sub forma titlurilor de participare la fondurile de investiţii private de capital din România, din state membre ale Uniunii Europene sau din state aparţinând Spaţiului Economic European, în procent de până la 1% din valoarea totală a activelor fondului de pensii; în situația în care statul român deține actiuni sau participații în cadrul acestor entități, administratorul poate investi în aceste instrumente financiare, în procent de până la 3%; acest procent poate fi majorat până la 5% în situația în care statul român deține acțiuni sau participații în cadrul acestor entități, fondurile de investiții private de capital în care se investește sunt finanțate din fonduri alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență și domeniile în care se realizează investiția sunt supuse aprobării Autorității de Supraveghere Financiară și a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene; pentru investițiile în instrumente financiare în care statul român deține acțiuni sau participații în cadrul fondurilor de investiții private de capital finanțate din fonduri alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență normele privind condițiile/criteriile de realizare a plasamentelor de capital se stabilesc prin ordin comun al ministrului investițiilor și proiectelor europene și al președintelui Autorității de Supraveghere Financiară care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.”