Foto: Dreamstime
România a ajuns anul trecut din urmă Polonia la un important indicator economic, urmărit de Eurostat: PIB-ul/cap de locuitor, arată cele mai recente date ale biroului statistic al UE.
România a ajuns în 2023 la 80% din media UE, adică la același nivel cu Polonia și peste Ungaria, care e la egalitate cu Croația (76%). De asemenea, acest procent plasează țara noastră aproape de Estonia (81).
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Cele mai recente date Eurostat arată că în 2023 Luxemburg și Irlanda au înregistrat cele mai ridicate niveluri de PIB pe cap de locuitor din UE, cu 139 % și 111 %, peste media UE. Bulgaria a fost statul membru al UE cu cel mai mic PIB pe cap de locuitor, cu 36 % sub media UE. Nivelurile de consum individual real au fost ceva mai omogene, dar au prezentat totuși diferențe semnificative în Europa. Luxemburg a înregistrat cel mai ridicat nivel de AIC pe cap de locuitor din UE, cu 38 % peste media UE, precum și cel mai ridicat nivel de preț, cu 52 % peste media UE.
În 2023, Irlanda se află pe locul al doilea în rândul statelor membre ale UE, cu 111 % peste media UE, urmată de Țările de Jos, Danemarca și Austria, fiecare cu un PIB pe cap de locuitor cu peste 20 % peste medie. Țările AELS Norvegia, Elveția și Islanda au avut un nivel al PIB-ului pe cap de locuitor cu 73 %, 54 % și, respectiv, 34 % peste media UE.
Belgia, Germania, Suedia, Finlanda, Malta și Franța au fost celelalte state membre ale UE cu un PIB pe cap de locuitor peste media UE. Italia, Cipru, Slovenia și Cehia aveau un nivel al PIB-ului pe cap de locuitor cu mai puțin de 10 % sub media UE. Spania, Lituania, Portugalia, Estonia, Polonia și România au avut un PIB pe cap de locuitor cu 10 % până la 20 % sub media UE. PIB-ul pe cap de locuitor al Ungariei, Croației, Turciei, țară candidată, Slovaciei și Letoniei era cu mai puțin de 30 % sub medie. Grecia și Bulgaria aveau un PIB pe cap de locuitor cu mai puțin de 40 % sub medie. Țara candidată Muntenegru s-a situat cu 48 % sub media UE, urmată de țările candidate Serbia, Macedonia de Nord, Albania și Bosnia și Herțegovina.
Și în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare, România a ajuns la 80%, același nivel cu Polonia, conform celor mai recente date.
GDP/ capita (PPS, paritatea puterii de cumpărare)
Cum stăm la consum?
Eurostat notează că, în timp ce PIB-ul este în principal un indicator al nivelului de activitate economică, consumul individual real (AIC) este un indicator alternativ mai bine adaptat pentru a descrie bunăstarea materială a gospodăriilor. La acest capitol, România este la 89%, în vreme ce Polonia e la 86%.
În 2023, Luxemburg avea cel mai ridicat nivel de AIC pe cap de locuitor dintre toate cele 36 de țări incluse în această comparație, cu 38 % peste media UE. Era urmat de Norvegia, țară AELS, cu un AIC pe cap de locuitor de 26 % peste media UE. În timp ce Luxemburgul și Irlanda se remarcau printre statele membre ale UE în ceea ce privește PIB-ul, acest lucru a fost mai puțin valabil pentru AIC. După cum s-a menționat în secțiunea anterioară, unul dintre motive este faptul că lucrătorii transfrontalieri contribuie la PIB în Luxemburg, în timp ce cheltuielile de consum ale acestora sunt înregistrate în conturile naționale ale țării de reședință. Irlanda, care are al doilea cel mai ridicat nivel de PIB pe cap de locuitor din UE, a avut un AIC pe cap de locuitor cu 6 % sub media UE.
Ca și în cazul indicelui de volum al PIB pe cap de locuitor, clasamentul țărilor în ceea ce privește indicele de volum al AIC pe cap de locuitor prezintă o relativă stabilitate între 2013 și 2023. Luxemburg a avut cel mai ridicat indice de volum dintre țările UE pe întreaga perioadă, în timp ce Ungaria și Bulgaria au alternat pentru cel mai scăzut indice.
Prețuri
Luxemburgul a înregistrat cel mai ridicat nivel al prețurilor dintre statele membre, cu 52 % peste media UE. Cu toate acestea, Elveția și Islanda, țări AELS, au avut niveluri de preț mai ridicate, cu 84 % și, respectiv, 69 % peste media UE. Norvegia, țară AELS, și Irlanda, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, state membre ale UE, aveau niveluri de preț cu peste 20 % peste media UE. Belgia, Austria, Germania și Franța au fost celelalte state membre ale UE cu niveluri de preț peste media UE.
Italia, Spania, Estonia, Cipru, Malta și Slovenia aveau un nivel al prețurilor cu mai puțin de 10 % sub media UE, urmate de Portugalia, Grecia, Cehia, Letonia și Slovacia, cu mai puțin de 20 % sub media UE. Lituania și Croația aveau un nivel al prețurilor situat cu mai puțin de 30% sub media UE, urmate de Ungaria, Polonia și Serbia, țară candidată, cu niveluri ale prețurilor cu mai puțin de 40% sub această medie. Țările candidate Albania și Muntenegru, urmate de Bulgaria, țară membră a UE, de Bosnia și Herțegovina, țară candidată, și de România (54,1%), țară membră a UE, au avut niveluri de preț între 40 % și 50 % sub media UE. Țările candidate Macedonia de Nord și Turcia au avut niveluri de preț cu 53 % și, respectiv, 62 % sub media UE.
Estimările care arătau că România e pe cale să depășească Polonia la PIB/ PPC și explicațiile
O analiză Bloomberg, publicată în toamna anului trecut menționa că țara noastră este pe cale să depășească Polonia, menționând că aderarea României la Uniunea Europeană a propulsat economia României. “În timp ce cifrele privind PIB-ul pe cap de locuitor sunt umflate de faptul că milioane de români au plecat în căutarea unui loc de muncă în Occident, după aderarea la UE, datele din al doilea trimestru sugerează că nivelul de trai ar urma să îl depășească pe cel din Polonia, cea mai mare economie din regiune, încă din acest an și a depășit cu mult vecinii care nu au aderat la UE, cum ar fi Serbia”, arăta analiza Bloomberg. “În momentul în care UE a început să își deschidă porțile pentru vecinii săi din est, jumătate din cei 19 milioane de români de locuitori nu aveau instalații sanitare interioare, iar PIB-ul pe cap de locuitor era puțin peste o treime din media UE, mai mult sau mai puțin acolo unde era Ucraina înainte de invazia rusă. Această cifră este acum de 77% și continuă să crească”, menționează Bloomberg.
Încă de la începutul anului 2022, o analiză macroeconomică publicată de Banca Transilvania sugera că România poate depăși Polonia din perspectiva PIB pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare până la jumătatea acestui deceniu.
O proiecție a cercetărilor de la Romanian Economic Monitor din octombrie 2023 estima că abia în 2025 avem șansa să ajungem din urmă Polonia la capitolul PIB pe cap de locuitor, iar o depășire concretă poate avea loc în anul următor. Detalii AICI