Datoria publică a României stă peste pragul de 50% din PIB, pentru a treia lună la rând

Bani-investitie-planificare-Pixabay-e1592997434823

Datoria publică a României a stat și în luna martie peste pragul de 50% din Produsul Intern Brut (PIB), pentru a treia lună la rând. Legea responsabilității fiscal-bugetare prevede că Guvernul trebuie să prezinte public un program pentru reducerea poverii și trebuie să înghețe cheltuielile cu salariile din sectorul public, când datoria trece de 50% din PIB.

Datoria guvernamentală s-a situat la 50,3% din PIB, la sfârșitul lunii martie 2022. În ianuarie, ea s-a situat la nivelul de 50,2% din PIB, iar în februarie la 50,6% din PIB.

În precedentele două luni, Ministerul Finanțelor explica faptul că împrumutul de 1,9 miliarde de euro sub formă de prefinanțare din PNRR a avut un impact asupra nivelului datoriei publice.

Valoric, datoria administraţiei publice (datoria guvernamentală) s-a situat, în martie 2022, la 593,972 miliarde de lei, în scădere de la 596,9 miliarde de lei, în luna precedentă, conform datelor centralizate de Ministerul Finanţelor.

Datoria pe termen mediu şi lung s-a redus, în martie, la 573,586 miliarde de lei, iar cea pe termen scurt a crescut la 20,386 miliarde de lei.

Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 491,553 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 91,688 miliarde de lei.

O sumă de 262,988 miliarde de lei era datorie guvernamentală în lei, 284,284 miliarde de lei reprezenta datorie guvernamentală în euro şi 45.293 miliarde de lei datorie în dolari americani (echivalent).

Datoria administraţiei publice centrale se ridica, la sfârşitul lui martie, la 577,122 miliarde lei, din care 556,761 miliarde de lei pe termen mediu şi lung. Cea mai mare parte a datoriei administraţiei centrale era contractată în euro (280,134 miliarde de lei) şi în lei (250,290 miliarde de lei, echivalent).

Datoria administraţiei publice locale se cifra la 16,849 miliarde de lei, din care 16,824 miliarde de lei pe termen mediu şi lung.

Conform datelor MF, datoria externă a administraţiei publice era de 303,630 miliarde de lei (25,7% din PIB), din care 298,761 miliarde de lei datorie externă a administraţiei publice centrale şi 4,869 miliarde de lei datoria externă a administraţiei publice locale.

Care sunt obligațiile Guvernului dacă datoria publică a României depășește pragul de 50% din PIB

Legea responsabilității fiscal-bugetare stabilește că, în cazul în care datoria publică depășește anumite praguri, Guvernul trebuie să vină cu o serie de măsuri.

Astfel, în cazul în care datoria publică depășește 50% din PIB, Guvernul trebuie să prezinte public și să aplice, în cel mai scurt timp, un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în produsul intern brut. Programul va cuprinde, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public, conform legii.

Reamintim că salariile în sectorul public sunt înghețate în 2021 la nivelul din decembrie 2020. Cu toate acestea, cheltuielile totale privind salariile pot crește, datorită faptului că se majorează numărul de salariați sau se acordă prime sau plăți ocazionale.

Ce se întâmplă dacă datoria publică trece de pragul de 50% din PIB

Legea responsabilității fiscal-bugetară stabilește o serie de praguri pentru datoria publică, care, dacă sunt depășite, vin cu o serie de măsuri de pus în practică de către Guvern, astfel:

  • dacă datoria publică depășește 45% din produsul intern brut, dar se situează sub 50% din produsul intern brut: Ministerul Finanțelor Publice prezintă Guvernului un raport privind justificarea creșterii datoriei și prezintă propuneri pentru menținerea acestui indicator la un nivel sustenabil
  • dacă datoria publică depășește 50% din produsul intern brut, dar se situează sub 55% din produsul intern brut:
  1. Guvernul prezintă public și aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în produsul intern brut;
  2. programul cuprinde, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public;
  • dacă datoria publică depășește 55% din produsul intern brut, dar se situează sub 60% din produsul intern brut:
  1. se iau toate măsurile prevăzute dacă datoria publică depășește 50% din produsul intern brut;
  2. Guvernul inițiază măsuri care să determine înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public;
  • dacă datoria publică depășește 60% din produsul intern brut:
  1. se aplică măsurile prevăzute dacă datoria publică depășește 55% din produsul intern brut;
  2. Guvernul inițiază și aplică un program de reducere a datoriei publice, astfel: datoria publică se va reduce cu o rată medie de 5% pe an;

„Primul ministru ar trebui să vină în fața Parlamentului cu un plan de redresare economică. Este explicit în lege, când se depășește datoria de 50% și să recunoască că toate veniturile românilor vor fi înghețate”, afirma liderul PSD Marcel Ciolacu, anul trecut, în contextul în care existau și atunci discuții despre depășirea acestui prag, lucru evitat „la mustață”.

Datoria României a crescut accelerat ca sumă, în ultimii ani, în contextul unor deficite din ce mai în ce mai mari, pe fondul majorării continue de salarii și pensii. Aceste creșteri nu au putut fi susținute din creșteri ale veniturilor, așa că au fost necesare împrumuturi pentru a le plăti. Consiliul Fiscal atrăgea atenția la începutul anului trecut că ponderea cheltuielilor cu salariile, pensiile și asistența socială a ajuns la 94,3% din veniturile bugetului de stat.

Citește și: 

ANALIZĂ Datoria publică din România s-a dublat față de 2015. Ce se întâmplă când datoria trece de pragul de 50% din PIB / Cum se compară datoria României cu cea a țărilor din UE

Foto: Pixabay

Comentarii

  1. Guvernul contraataca cu comunicatele INS privind cresterea economica fara precedent in T1 vs T4!
    Bla,bla!
    Sa infieram cu manie proletara ca ne imprumutam pana-n gât dar observati “minunatele”realizari!
    Care vor exploda intr-o zi ca jaful de la Citi!

  2. Cred ca ,anularea pensiilor nesimtite ,, va usura foarte mult cheltuielile bugetare , apoi reducerea cheltuielilor cu parlamentarii etc,

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.