De ce este România campioană la scumpirea produselor care ies pe poarta fabricilor. Economist: Energia electrică, principalul factor / Marile industrii consumatoare de energie, un nou motiv de îngrijorare

România a fost, alături de Irlanda, lider al scumpirilor la produsele care ies pe porțile fabricilor, în luna martie, o situație neobișnuită fiind faptul că prețurile au crescut mai mult pentru piața internă decât pentru export. Acest „record” negativ se datorează scumpirilor la energie, dar și unei creșteri a consumului de energie în România, spun economiștii consultați de Economedia.

Datele publicate de Institutul Național de Statistică din România arată că preţurile producţiei industriale pe total au crescut cu 51,7% în luna martie 2022 față de aceeași lună a anului trecut. Extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale e mai scumpă cu 232% în interval de un an, iar pentru extracţia cărbunelui superior şi inferior s-a înregistrat o creștere de 129,98% în martie 2022 față de acceași lună a anului trecut. Fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului e mai scumpă cu 93,75%. Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat s-a scumpit cu 180,23%.

Irlanda (106,1%) şi România (67,6%) au fost țările din UE care au înregistrate cele mai mari creşteri de preţuri în ritm anual. În Uniunea Europeană, preţurile produselor care ies pe porţile fabricilor au înregistrat, în luna martie 2022 comparativ cu luna martie 2021, o creştere de 36,5%, în timp ce în zona euro avansul a fost de 36,8% în zona euro, potrivit datelor publicate marți de Eurostat. Instituția precizează că în luna martie preţurile producţiei industriale în UE au fost influenţate în special de un avans de 101,3% al preţurilor la energie, ceea ce înseamnă că acestea s-au dublat, şi de o creştere de 22,8% a preţurilor bunurilor intermediare. De la o lună la alta, martie 2022 comparativ cu luna februarie 2022, preţurile producţiei industriale au înregistrat o creştere de 5,3% în zona euro şi un avans de 5,4% în Uniunea Europeană. Preţurile produselor care ies pe porţile fabricilor au crescut în majoritatea statelor membre, cu excepţia Slovaciei. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Irlanda (36,1%), Grecia (8,8%), Portugalia (8,4%) şi România (8,1%).

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Laurian Lungu, de profesie economist, a declarat pentru Economedia că principalul factor pentru această creștere a prețurilor producției industriale este prețul energiei, la care se adaugă și un consum în creștere de energie, în special de către marile industrii consumatoare: industria metalurgică, de prelucrare a lemnului sau chimică.

„Statistica arăta în ultimul buletin că prețurile energiei au crescut an la an cu 250%. Este clar că procentul cel mai mare de acolo vine, apoi avem efectele indirecte care apar pe alte industrii care sunt mari consumatori de energie sau care folosesc alte inputuri, precum anumite metale ale căror prețuri au crescut. Cea mai mare componentă o reprezintă prețul la energie electrică și este un aport foarte mare la creșterea preţurilor produselor”, a declarat Laurian Lungu, economist.

Spre deosebire de alte țări din Europa, Irlanda și România au înregistrat în martie cele mai mari creşteri de preţuri ale produselor care ies pe porţile fabricilor. Care a fost motivul?

„Anumite state în Europa au plafonat prețurile pentru anumite industrii. Este vorba și de reacția altor state în ceea ce privește această criză. Și noi am intervenit, cel puțin în ceea ce privește plafonarea prețurilor la gaze naturale și energie electrică. Aceasta poate fi un factor. Și în timpul crizei la creșterea prețurilor la energie electrică, în ianuarie-februarie, România avea printre cele mai ridicate prețuri din Europa”, spune economistul.

Trebuie menționat că preţurile producţiei industriale sunt analizate în funcție de piaţă internă şi piaţă externă. Pe piața internă, creșterea prețurilor producției industrială a fost de 67,63%, în martie, iar pe cea externă de 24,19%, potrivit INS. Economistul spune că prețurile pe piața internă au crescut mai mult prin prisma structurii economiei la care contribuie industria metalurgică, industria prelucrătoare a lemnului, tutunului. Aceste industrii au o componentă mare de energie pe partea de inputuri. Astfel că din această cauză vedem un efect mai puternic de creștere a prețurilor pe componenta internă.

„Avem efectele indirecte, prețurile la energie au crescut și putem vorbi de impactul lor direct asupra prețurilor industriale. Impactul indirect vine prin creșterea altor prețuri care folosesc inputuri legate de energie, bunuri intermediare unde avem o inflație în creștere tocmai datorită faptului că se folosește gaz, electricitate sau combustibil dacă vorbim de transporturi”, mai precizează acesta.

Modificarea preţurilor la porţile fabricilor este transmisă de obicei pe seama consumatorilor finali.