Sursa foto: Pixabay
România a fost, alături de Irlanda, lider al scumpirilor la produsele care ies pe porțile fabricilor, în luna martie, o situație neobișnuită fiind faptul că prețurile au crescut mai mult pentru piața internă decât pentru export. Acest „record” negativ se datorează scumpirilor la energie, dar și unei creșteri a consumului de energie în România, spun economiștii consultați de Economedia.
Datele publicate de Institutul Național de Statistică din România arată că preţurile producţiei industriale pe total au crescut cu 51,7% în luna martie 2022 față de aceeași lună a anului trecut. Extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale e mai scumpă cu 232% în interval de un an, iar pentru extracţia cărbunelui superior şi inferior s-a înregistrat o creștere de 129,98% în martie 2022 față de acceași lună a anului trecut. Fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului e mai scumpă cu 93,75%. Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat s-a scumpit cu 180,23%.
Irlanda (106,1%) şi România (67,6%) au fost țările din UE care au înregistrate cele mai mari creşteri de preţuri în ritm anual. În Uniunea Europeană, preţurile produselor care ies pe porţile fabricilor au înregistrat, în luna martie 2022 comparativ cu luna martie 2021, o creştere de 36,5%, în timp ce în zona euro avansul a fost de 36,8% în zona euro, potrivit datelor publicate marți de Eurostat. Instituția precizează că în luna martie preţurile producţiei industriale în UE au fost influenţate în special de un avans de 101,3% al preţurilor la energie, ceea ce înseamnă că acestea s-au dublat, şi de o creştere de 22,8% a preţurilor bunurilor intermediare. De la o lună la alta, martie 2022 comparativ cu luna februarie 2022, preţurile producţiei industriale au înregistrat o creştere de 5,3% în zona euro şi un avans de 5,4% în Uniunea Europeană. Preţurile produselor care ies pe porţile fabricilor au crescut în majoritatea statelor membre, cu excepţia Slovaciei. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Irlanda (36,1%), Grecia (8,8%), Portugalia (8,4%) şi România (8,1%).
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Laurian Lungu, de profesie economist, a declarat pentru Economedia că principalul factor pentru această creștere a prețurilor producției industriale este prețul energiei, la care se adaugă și un consum în creștere de energie, în special de către marile industrii consumatoare: industria metalurgică, de prelucrare a lemnului sau chimică.
„Statistica arăta în ultimul buletin că prețurile energiei au crescut an la an cu 250%. Este clar că procentul cel mai mare de acolo vine, apoi avem efectele indirecte care apar pe alte industrii care sunt mari consumatori de energie sau care folosesc alte inputuri, precum anumite metale ale căror prețuri au crescut. Cea mai mare componentă o reprezintă prețul la energie electrică și este un aport foarte mare la creșterea preţurilor produselor”, a declarat Laurian Lungu, economist.
Spre deosebire de alte țări din Europa, Irlanda și România au înregistrat în martie cele mai mari creşteri de preţuri ale produselor care ies pe porţile fabricilor. Care a fost motivul?
„Anumite state în Europa au plafonat prețurile pentru anumite industrii. Este vorba și de reacția altor state în ceea ce privește această criză. Și noi am intervenit, cel puțin în ceea ce privește plafonarea prețurilor la gaze naturale și energie electrică. Aceasta poate fi un factor. Și în timpul crizei la creșterea prețurilor la energie electrică, în ianuarie-februarie, România avea printre cele mai ridicate prețuri din Europa”, spune economistul.
Trebuie menționat că preţurile producţiei industriale sunt analizate în funcție de piaţă internă şi piaţă externă. Pe piața internă, creșterea prețurilor producției industrială a fost de 67,63%, în martie, iar pe cea externă de 24,19%, potrivit INS. Economistul spune că prețurile pe piața internă au crescut mai mult prin prisma structurii economiei la care contribuie industria metalurgică, industria prelucrătoare a lemnului, tutunului. Aceste industrii au o componentă mare de energie pe partea de inputuri. Astfel că din această cauză vedem un efect mai puternic de creștere a prețurilor pe componenta internă.
„Avem efectele indirecte, prețurile la energie au crescut și putem vorbi de impactul lor direct asupra prețurilor industriale. Impactul indirect vine prin creșterea altor prețuri care folosesc inputuri legate de energie, bunuri intermediare unde avem o inflație în creștere tocmai datorită faptului că se folosește gaz, electricitate sau combustibil dacă vorbim de transporturi”, mai precizează acesta.
Modificarea preţurilor la porţile fabricilor este transmisă de obicei pe seama consumatorilor finali.