Sursa foto: Pixabay
Țările UE subestimează în mod sistematic, în planurile lor de dezvoltare, viteza cu care vor fi adăugate la rețele sursele de energie regenerabilă – ceea ce face ca decalajul de investiții să fie mai mare decât se credea, arată un nou studiu pus la dispoziția Euractiv.
Europa are o problemă de rețea. În timp ce UE adaugă rapid noi panouri solare și turbine eoliene, investițiile în liniile electrice de înaltă tensiune pe distanțe lungi și în rețelele de distribuție de mai joasă tensiune rămân în urmă. Un raport din 2023 a estimat acest decalaj la 583 de miliarde de euro până în 2030 – dar un nou studiu, transmis în exclusivitate către Euractiv, sugerează că acesta ar putea fi și mai mare.
Unsprezece țări din UE nu iau suficient în considerare obiectivele privind energiile regenerabile în planurile lor de rețea, ceea ce “riscă să frâneze tranziția energetică supraîncărcată a Europei dacă planurile nu sunt actualizate”, a declarat Elisabeth Cremona, analist la grupul de reflecție pentru energie curată Ember, care a realizat studiul.
În condițiile în care energia solară este în plină expansiune, iar energia eoliană este în curs de ameliorare, Ember a constatat că 19 planuri de rețea subestimează cu 205 GW numărul de panouri solare preconizate, în timp ce energia eoliană este subestimată de zece țări, pentru un total de 17 GW.
În lipsa unor linii electrice suficiente, panourile solare sunt lăsate să se usuce. “Asigurarea faptului că energia solară și cea eoliană se pot conecta efectiv la sistem este la fel de importantă ca și panourile și turbinele în sine”, a declarat Cremona.
Blocajele în rețea pot reprezenta un risc pentru tranziția energetică. În funcție de țară, panourile solare nou-construite trebuie să aștepte adesea luni de zile pentru a fi conectate la rețea – și pentru a începe să returneze bani investitorilor.
Previziunile adecvate de planificare a rețelei sunt esențiale pentru a se asigura că energia electrică din regiunile cu potențial mare de energie regenerabilă poate fi transferată către centrele de cerere.
Unele țări se confruntă cu situații precum cea din Germania, unde opoziția populară a determinat întârzieri de mai mulți ani care au blocat transferul de energie eoliană de la nord la sud. În prezent, întârzierile în ceea ce privește liniile electrice sunt de 6000 de kilometri – iar facturile de electricitate din Germania sunt mai mari decât în cea mai mare parte a Europei.
În Spania, factura operatorilor de rețea pentru stabilitatea rețelei este mai mare decât investițiile lor anuale.
Iar lucrurile se vor înrăutăți rapid. “Rețelele riscă să fie nepregătite pentru viitoarea explozie solară”, a declarat Ember. În condițiile în care piețele europene de energie regenerabilă sunt dominate din ce în ce mai mult de panourile solare, planurile țărilor UE se abat de la proiecțiile actualizate cu până la 82%.
Excepții notabile sunt Croația, Danemarca, Finlanda și Țările de Jos, ale căror planuri de rețea țin pasul cu creșterea așteptată a energiei solare și, într-o măsură mai mică, a turbinelor eoliene.
În România, Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE) a estimat în toamna anului trecut că, până în 2030 sunt necesare investiții de peste 40 de miliarde de lei pentru dezvoltarea reţelei
Investiţiile făcute de operatorii de distribuţie în dezvoltarea reţelei au însumat 13,5 miliarde lei în ultimii 6 ani, însă, pentru atingerea ţintelor pe care România le are pentru 2030, este nevoie de o triplare a acestora într-un scenariu minim obligatoriu, a afirmat directorul executiv al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), Daniela Dărăban.
Rezultă un necesar minim de 40,5 miliarde lei, echivalentul a peste 8 miliarde de euro.
“Am centralizat ultimele cifre referitoare la investiţiile făcute de operatorii de distribuţie în dezvoltarea reţelei. Dacă în ultimii 6 ani avem 13,5 miliarde lei, în scenariul de bază, adică minimum pe care trebuie să-l facem până în 2030, ar însemna o triplare o nivelului de investiţii. Dacă vă uitaţi pe Fondul de modernizare, toţi operatorii au depus proiecte. Din punctul meu de vedere va fi supralicitat, nu e destul. Am prezentat un scenariu minim obligatoriu pentru a atinge ţintele pe care le avem pentru 2030 în tranziţia energetică”, a menţionat Daniela Dărăban, la conferinţa The sustainability challenge 2023.
În opinia sa, ca să fie sustenabilă această tranziţie, o parte mai mare ar trebui să fie din granturi, pentru că altfel “totul se duce în tarifele de distribuţie”.
În ceea ce priveşte energia, ea a precizat că generaţiile care vin îşi doresc “o altfel de aşezare a societăţii, un alt tip de producţie, un alt tip de consum”.