Sursa: Facebook/ Sabin Sărmaș
Deputatul independent Sabin Sărmaș (fost PNL), cel care a inițiat un amendament pentru scutirea de impozit pe venitul persoanelor care obțin câștiguri din criptomonede până la 31 iulie 2025, este un vechi investitor pe această piață.
Reamintim, deputații au introdus, „pe ascuns”, proiectul de lege privind aprobarea ordonanţei de urgenţă 107/2024, cunoscută drept „ordonanța amnistiei”, pe ordinea de zi de luni a plenului Camerei Deputaților, acesta nefiind anunțat în documentul oficial înainte de ședință, au declarat surse pentru Economedia. Proiectul adoptat luni decizional în Parlament include, printre altele, și scutirea de impozit pentru câștigurile din cripto.
Sabin Sărmaș a fost președinte al Autorității pentru Digitalizarea României din decembrie 2019 până în ianuarie 2021 când a devenit deputat PNL. Apoi, în parlament, a condus Comisia pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor a Camerei Deputaţilor. Acum este doar membru al acestei comisii. Ca politician independent a candidat în primăvară la primăria Cluj, dar a pierdut în fața lui Emil Boc (PNL), iar acum candidează pentru un nou mandat în parlament, ca independent.
Inițiativa lui este făcută publică de mai multă vreme, planificată încă din campania pentru locale din primăvară, după cum a povestit la StakeBorg Talks cu Vlad Mercori, CEO-ul StakeBorg şi fondatorul StakeBorg Talks, care l-a întrebat de ce propune o impozitare de 0% pentru veniturile din cripto:
„Dacă tot vii cu o politică de genul ăsta, și vrei să fii printre țările care vin cu o politică favorabilă pentru cryto, ce te costă să fii cel mai sau între ăia care-s cei mai? Exact pe modelul ăsta, dacă vrei să performezi și până la urmă, ce are România de pierdut din treaba asta, de ce să nu fii? Să te duci la maximum posibil în momentul respectiv? Mai ales că e o măsură tranzitorie. Chiar am făcut un draft, și ne-am ne-am dat seama că e un articol, de fapt, modificare în Codul fiscal. E o excepție. Până la urmă, nu un proiect complicat, e o chestie de voință. Părerea mea că are sens o chestie de asta maxim un an, un an jumate, cam atâta”, a spus Sărmaș.
El a mai spus că este nevoie de un moment T0 pentru acesta piață.
„Mi se pare că avem nevoie de un T0. Acuma toată lumea stă cu frica în sân că dacă scoate niște bani din cripto îi blochează banca. Adică ce treabă e asta? Până la urmă, sunt banii oamenilor. Că or fi nu știu câți bandiți pe-acolo care și-au spălat banii pe nu știu ce mecanisme oricum o să facă ăia și cu 0% și cu 5% și cu 7%. Altfel îi prinzi, nu așa. E cumva similar cu piața de IT, unde ăla 16% sau 10% a făcut o diferență. De la un moment dat n-am mai făcut atât de mult, dar e i chestie de semnal pe care îl dai, știi de de poziționare a statului, a instituții lor față de industria asta, că uite, vrem să fim parteneri, vă dăm un T zero, luăm de la capăt și după aia vedem noi cum discutăm împreună și cum rezolvăm impozitarea, cum rezolvăm fraudele ș.a.m.d”.
Sabin Sărmaș a explicat tot în discuția din timpul campaniei pentru locale că nu va depune modificarea în acea perioadă, ci în toamnă, înainte de alegerile parlamentare:
„Nu înseamnă că nu discut până la alegeri. Dar toată lumea cu capul în altă parte acum adică unde si vorbim următoarele 40 de zile. Dar ce poate fi făcut acum, în prag de alegeri este cumva să fie asumată treaba asta, măcar o politică față de. Pentru că toamnă sunt alegeri parlamentare. Înainte de parlamentare se poate face. Adică, care e poziția, uite, a partidelor față de față de cripto în general? Cum vede taxarea în zona asta? Merită discuția asta. Are total sens, dar până trec localele nu va mișca nimeni niciun proiect de lege, pentru că nici n-ai cu cine să te treci prin Parlament, prin comisie ș.a.m.d. E pe pauză totul.
Toată lumea e concentrată pe altceva. După după locale, discuția asta are sens. Repet, am scris un articol pe telefon, atâta e toată legea. E o excepție la codul fiscal, de la de la impozit. Dacă vrei să diversifici, să iei categorii de deținători de crypto, atunci lucrurile se complică. Dar sunt cinci articole, nu-i unu”, a spus el.
Deputatul a povestit într-o altă discuție Stakeborg, din urmă cu doi ani, că a cumpărat prima dată bitcoin în 2013. Și că la momentul respectiv mai avea „ceva crypto, nu semnificativ”: „Eu când am mi-am luat prima dată crypto, am luat cred că prin 2013, un pic de bitcoin, dar nu să fac bani, foarte puțin să tranzacționez. Mi-a luat în 2013 sau, cred că în 2014, mi-erau ceva foarte puțin și tranzacționăm din 2015-2016 pentru că aveam un proiect la firmă care care tranzacționa pe bursa din Chicago ca să învăț să tranzacționez, să mă uit, să înțeleg cum se tranzacționează pe bursă. Am învățat pe crypto că era simplu și am ajuns la marea performanță, la un moment dat cred că am ajuns să am 0,1 BTC. Ăla fost vârful, după care că am înjumătățit, după care am uitat de el într-un wallet și la revedere, nu am, nu mi-am făcut portofolii. Pentru că-ți ia timp să faci asta, că vrei să o faci serios și îți ia timp și e complicat”.
Discuția din primăvară, Sabin Sărmaș și Vlad Mercori, CEO-ul StakeBorg, menționa și la faptul că sunt 500 de mii de români care investesc în cripto. Ei făceau referire la o declarație preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu, care spunea la jumătatea lunii aprilie a acestui an că sunt de două-trei ori mai mulți români înregistrați pe platformele de criptoactive decât cei 178.000 de investitori consemnaţi pe Bursa de Valori Bucureşti.
„Nu există date cu acurateţe maximă, dar există date estimative că românii înregistraţi pe platformele de criptoactive sunt de două-trei ori mai mulţi decât cei 178.000 de investitori consemnaţi pe Bursa de Valori Bucureşti. Acest fenomen este înregistrat şi în alte ţări. Aveam discuţii cu omologii mei din Franţa, din Marea Britanie şi numărul celor care sunt activi – şi prin ‘activi’ mă refer la cei care tranzacţionează o dată la 15 zile sau lunar, excede cu mult numărul celor care sunt activi şi tranzacţionează pe platformele tradiţionale bursiere”, a menţionat Petrescu.
Potrivit directorului general al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI Bucureşti, Adrian Victor Vevera, din estimări, sunt câteva milioane de conturi pe platformele de criptoactive.
„Din estimările noastre, sunt câteva milioane de conturi. Multe sunt conturi ale celor care au tranzacţionat o dată sau de două ori şi s-au oprit. Sunt şi câteva milioane de conturi ale investitorilor care au din zona aceasta un business. Din 2014 până acum s-au tranzacţionat miliarde de dolari în zona asta”, a precizat Vevera.
În opinia sa, pe această piaţă este mare nevoie de reglementări.
