Sursa foto: Nord Stream 2 / Igor Kuznecov
Proiectele noi de conducte ale Transgaz, operatorul Sistemului Național de Transport, nu ar fi fost primit finanțare de la UE, prin Fondul de Modernizare, iar directorul Ion Sterian acuză acum acest lucru. Ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijarto, la o zi după, și în marja aceluiași eveniment, îî ține isonul lui Sterian și cere, la rândul lui, ca UE să finanțeze extinderea rețelei de transport gaze în estul Europei.
„N-am înțeles de ce Comisia Europeană nu a aprobat la finanțare din Fondul de Modernizare proiectele depuse de Transgaz. Unele din aceste proiecte privesc construirea infrastructurii necesare viitoarelor centralele pe gaze în ciclu combinat cu posibilitate de utilizare a hidrogenului de la Turceni și Ișalnița ale Complexului Energetic Oltenia. Licitațiile sunt în curs pentru aceste conducte, dar nu avem bani. Ne străduim să găsim să luăm împrumuturi de la diferite bănci și instituții financiare. Asta pentru că proiectele noastre nu au fost aprobate la finanțare. Mă întreb de ce și nu mă întreb numai eu, ci și alți factori de decizie din România. În cele din urmă, vom găsi banii necesari și vom construi conductele, însă ar fi fost bine să putem lua finanțare din Fondul de Modernizare. Asta pentru că România a pierdut mult când am scos din funcțiune termocentralele pe cărbune”, a spus șeful Transgaz, la Romania International Gas Conference (RIGC) 2023. Sterian precizează că este vorba de 500 de milioane de euro în noi gazoducte.
Compania anunțase încă din luna august că depune pentru finanțare din Fondul de Modernizare șapte proiect de conducte de gaze, în valoare de 554 de milioane de euro, anume:
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
- Conductă de transport gaze naturale pentru alimentarea CET Mintia
- Creșterea capacității de transport a SNT și a siguranței aprovizionării cu gaze naturale a Sucursalei Electrocentrale Ișalnița (județul Dolj) și a Sucursalei Electrocentrale Turceni (județul Gorj);
- Conducta de transport gaze naturale Jupa – Băile Herculane – Orșova – Prunișor;
- Conductă de transport gaze naturale Mihai Bravu – Siliștea
- Conductă de transport gaze naturale Tetila – Horezu – Râmnicu Vâlcea;
- Conducta de transport gaze naturale Marea Neagră-Podișor;
- Conducta de transport gaze naturale Ghercești – Jitaru.
Sterian a mai spus că a primit finanțare un singur proiect, din Fondul de Modernizare, pentru conducta care va alimenta viitoarea centrală pe gaze de la Mintia – doar 6,8 milioane de euro. Pentru conducta Tuzla – Podișor, care va evacua în SNT gazelle ce vor fi extrase din Marea Neagră, compania primise deja o parte din finanțare la sesiunea anterioară de depunere de proiecte.
Pentru că totuși aceste gazoducte vor trebui finanțate cumva, Sterian precizează că, în lipsa undei finanțări europene, va trebui să apeleze la bănci comerciale. Se va îndrepta întâi spre oferta locală, mai înainte la a merge către giganți internaționali precum JP Morgan și Goldman Sachs.
Szijarto, ME al Ungariei, este încă și mai vehement la adresa UE, căreia îi cere pe un ton ferm să finanțeze extinderea rețelei din estul Europei. Mai mult, oficialul acuză direct Bruxelles-ul că este principalul obstacol al diversificării aprovizionării cu gaz a Ungariei. Este de precizat că Ungaria a rămas printre puținele țările europene care au contracte directe cu Gazprom pentru livrarea de gaze. Acestea vin, în general, prin coridorul sudic, via Turcia, Bulgaria și Serbia.
„În Ungaria, noi considerăm că răspunsul la întrebarea ″De unde cumpărăm gaz?″ este determinat 100% de infrastructură. Atâta vreme cât este imposibil să transporți gaze în rucsac, rețeaua de conducte va decide de unde cumperi gaz″, a spus ministrul ungar, în cadrul RIGC.
„Pentru Ungaria cel mai mare obstacol în calea diversificării aprovizionării sunt Bruxellesul și câteva state membre. Dacă vrem să aducem volume mai mari din alte surse, trebuie să ne uităm la est, Turcia, Azerbaidjan, Qatar, dar probleme este capacitatea limitată de trasport din Europa de Sud Est”, a spus ministrul ungar care a mai afirmat că Bruxelles-ul se opune la extinderea gazoductellor din regiune pe motiv că gazele naturale nu vor mai fi folosite în viitor, lucru cu care el nu este de acord. “Ce energie va consuma România este problema României, ce energie va consuma Ungaria este problema Ungariei”, a spus Szijarto, care a mai arătat că refuzul Comisiei de a finanța noi gazoducte în această zonă afectează atât interesele României, cât și pe cele ale Ungariei.
Oficialul ungar a mai explicat că țara sa, fără ieșire la mare și cu resurse limitate, este dependentă atât de țările care vând resursele, cât și de cele de tranzit și în acest sens a reluat nemulțumirile sale la adresa Bulgariei care a pus o taxa de 10 euro pe MWh de gaz rusesc tranzitat spre Serbia și Ungaria, făcând apel la „solidaritate regională”.