DOCUMENT Raportul integral al Băncii Mondiale cu propunerile de reformă fiscală din PNRR

Ministerul Finanțelor a publicat, integral, pe site-ul propriu, raportul realizat de Banca Mondială care recomandă Guvernului o reformă completă a politicii fiscale, document realizat cu finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Economedia și G4Media au scris, anterior, AICI, despre acest raport, în care echipa de experți recomandă trecerea la impozitarea progresivă a salariaților și renunțarea la scutirea de impozit pe venit pentru angajații din IT, construcții și agricultură.

Documentul elaborat de experții Băncii Mondiale mai propune creșterea impozitului pe dividende la 10% (de la 8% în acest moment), creșterea impozitelor pe proprietate și creșterea impozitării microîntreprinderilor, despre care susțin că distorsionează mediul economic.

Raportul arată că nici una dintre reformele fiscale propuse nu poate fi realizată însă fără reforma și digitalizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).

Analize Economedia

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Clasamentul provizoriu al producătorilor de echipamente auto din România: Bosch, Continental și Leoni, cei mai puternici jucători. Firmele de top se confruntă cu probleme, pe fondul turbulențelor din sectorul auto mondial

EXCLUSIV Ciprian Hodja și Victor Moraru rămân șefi interimari la AMEPIP timp de încă 6 luni, până când va fi finalizată selecția noilor șefi „corporatiști” / Jalonul din PNRR va fi în continuare neîndeplinit

ANALIZĂ Economedia. Cei care se întorc: Sute de mii de români s-au reîntors în țară în interval de câțiva ani/ Cifrele și câteva povești: “Nu te obișnuiești. Când ai acasă copiii, părinții, te gândești la casă”

ANALIZĂ Migrația în România: Anul 2022 a fost primul în care în toate județele au venit mai mulți cetățeni decât au plecat/ Populația rezidentă s-a majorat prin masiva imigrare a ucrainenilor și a muncitorilor străini

ANALIZĂ Economedia: Ce condiții trebuie îndeplinite pentru noi scăderi de dobândă / Semnalele transmise de Isărescu și oficialii BNR și unde ar putea să se așeze dobânzile

ANALIZĂ Economedia: Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de 168 miliarde de lei în acest an / Până la final de an va mai împrumuta jumătate pe atât

ANALIZĂ. România, campioană în UE la rata medie anuală de creștere a salariilor minime în interval de 10 ani/ Țara noastră rămâne însă la coada plutonului cu valoarea acestor venituri

ANALIZĂ China, marele susținător al mașinăriei de război rusești / Europa încă exportă bunuri și componente „pe ascuns” către Rusia, în beneficiul lui Putin

ANALIZĂ Economedia: Cine a îndatorat România? Cum a ajuns țara noastră să împrumute o sumă record pentru acoperirea necesităților bugetare

ANALIZĂ Economedia. IT-iștii nu mai sunt vânați de angajatori. Candidații pot aștepta chiar și 6 luni până să își găsească un nou loc de muncă și numărul de interviuri prin care trec a crescut semnificativ

EXCLUSIV: Nefuncționarea portalului Registrului Comerțului a blocat circa 25 de milioane de euro în economie. Investițiile autohtone sunt ținute pe loc, iar cele străine sunt blocate, fără să punem la socoteală pierderile de oportunitate

Utilizatorii “luptă” pentru a accesa Registrul Comerțului. Ce spun antreprenorii și consultanții despre noul portal: “Este sub orice critică”/ “E blocat complet”/ E atât de prost încât trebuie regândit” (SONDAJ ECONOMEDIA)

ANALIZĂ Economedia: Jerome Powell, președintele Fed, transmite “Misiune Îndeplinită!”

ANALIZĂ Economedia. România, al 6-lea producător european, importă anual peste 6 litri de vin pe cap de adult

GRAFIC Turiștii români cheltuie în afara țării mult mai mult decât o fac străinii în România. Turismul contribuie cu aproape 20% la deficitul de cont curent al țării

ANALIZĂ Economedia. Cât de rigide sunt cheltuielile statului: Din 10 lei intrați la buget sub formă de venituri fiscale și contribuții de asigurări, mai bine de 8 lei se duc pe salariile din sectorul public, pensii și alte beneficii sociale

ANALIZĂ Economedia: Băncile încă stau pe un munte de bani. Ce se întâmplă cu dobânzile la care se împrumută guvernul Ciolacu

ANALIZĂ. România are puține bazine olimpice funcționale, dar proiecte de 165 de milioane de euro pentru infrastructură de înot. Ce planuri de șantiere are țara cu un campion olimpic la natație care se antrenează iarna într-un “balon”? 

Pofta românilor pentru covrigi a crescut, în contextul unor prețuri din ce în ce mai mari la restaurante. Luca, Petru, Gigi și Matei, primele patru simigerii din țară, au raportat afaceri de aproape 760 milioane lei anul trecut

EXCLUSIV Cum au de suferit oamenii de afaceri din cauza noului portal de la Registrul Comerțului: credite blocate, date publicate la liber / Softul funcționează prost, deși a costat 40 de milioane de euro

EXCLUSIV Economedia. Linia de tren București – Giurgiu, start lansat, dar sub potențial: Traficul este la mai puțin de jumătate din prognoză

ANALIZĂ Economedia: O nouă lună cu împrumuturi la turație maximă pentru Guvernul Ciolacu. La ce nivel au ajuns împrumuturile pentru finanțarea deficitului bugetar și plata datoriei vechi

ANALIZĂ Traficul de pe aeroporturile din România a revenit în prima jumătate a anului la nivelul pre-pandemie. Ce terminale noi au fost inaugurate în 2024? (FOTO)

• Raport privind sistemul fiscal din România, inclusiv analiza comparativă și recomandări pentru reforma cadrului fiscal
• Report on the tax system in Romania, including benchmarking and recommendations to inform Client’s reform of the tax framework

Amintim că coaliția PSD-PNL negociază în aceste zile un mega-pachet de măsuri fiscale, creșteri de taxe și impozite, care ar urma să fie aplicate fie de la 1 septembrie, fie de la 1 ianuarie 2024, pentru a acoperi gaura bugetară de câteva zeci de miliarde de lei și pentru ca România să se încadreze în deficitul negociat cu Comisia Europeană, au declarat pentru G4Media.ro surse de la vârful celor două partide aflate la guvernare.

Unele dintre măsuri coincid cu cele propuse de Banca Mondială în raport, însă multe dintre ele au termen de aplicare devansat față de cel propus de Banca Mondială.

Raportul realizat de Banca Mondială propune următorul set de reforme și următoarele termene:

Reformarea impozitării veniturilor din muncă

Se propune un pachet de reforme care să fie puse în aplicare împreună, după cum urmează:

Reevaluarea meritelor structurii actuale a cotei de impozit pe venitul persoanelor fizice și luarea în considerare a introducerii unui program progresiv al cotei de impozit pe venitul persoanelor fizice – 2025-2028

Eliminarea scutirilor de impozit pe veniturile persoanelor fizice pentru lucrătorii din agricultură, construcții și sectorul IT – 2025-2028

Reducerea sarcinii totale impuse lucrătorilor cu venituri mici din cauza contribuțiilor substanțiale la sănătate și la pensii, fie prin:

• Eliminarea contribuției de 10% pentru sănătate (și finanțarea serviciilor medicale în întregime prin impozitarea generală – 2025-2028
• sau Introducerea unui credit fiscal rambursabil pentru veniturile obținute (CFVS) care să compenseze o parte din sarcina actuală a contribuțiilor la sănătate și/sau la pensii pentru lucrătorii cu venituri mici. Dacă contribuțiile la sănătate sunt menținute, să se ia în considerare lărgirea bazei de contribuție, de exemplu, prin eliminarea scutirii pentru lucrătorii din domeniul construcțiilor și, eventual, și pentru pensionarii cu venituri ridicate.

Se propune, de asemenea, ca reformele impozitului pe veniturile persoanelor fizice de mai sus să se bazeze pe sistemul existent, astfel încâtschema progresivă a ratei impozitului pe veniturile persoanelor fizice să se aplice inițial numai veniturilor din muncă și din întreprinderi individuale (fără personalitate juridică. Pe termen mai lung, însă, România ar putea lua în consideraretrecerea de la o schemă la un sistem cuprinzător care să aplice calendarul ratei marginale pe veniturile persoanelor fizice la toate veniturile personale (inclusiv la veniturile din capital).

Reformarea impozitării câștigurilor din capital

Acest lucruvanecesita o serie de reforme, după cum urmează:

Eliminarea impozitului pe tranzacțiile de vânzare a proprietăților rezidențiale și înlocuirea acestuia cu un impozit de 10% pe câștigurile de capital, eventual cu o sumă de scutire moderatăpentru proprietățile ocupate de proprietari – 2023

Menținerea cotei actuale de impozitare de 10% pentru câștigurile de capital obținute prin intermediul unui intermediar (de ex. un fond de investiţii), şi să nu se procedeze la reforma anunțată a cotei divizate de 1%/3%, ceea ce va menține neutralitatea între investițiile directeși cele intermediate în acțiuni – 2023

Creșterea cotei de impozitare a dividendelor la 10% pentru a se alinia la impozitarea majorității celorlalte forme de venituri din capital – 2023

Pe termen mai lung, trebuie să se ia în considerare trecerea de la un sistemde regim la unsistem cuprinzător care să aplice regimul marginal impozitului pe veniturile persoanelor fizice la toate veniturile personale (inclusiv la câștigurile din capital), ceea ce ar crește progresivitatea generală a sistemului fiscal.

Îmbunătățirea conceperii impozitării recurente a proprietății

Trecerea de la un sistem de impozitare a proprietății bazat pe suprafață la un sistem bazat pe valoarea de piață.  Să se ia în considerare, de asemenea, fuzionarea impozitului pe teren și a impozitului pe clădiri într-un singur impozit, deoarece acest lucru ar permite o estimare mai ușoară a valorilor de piață pe baza tranzacțiilor de piață – Ținta în 2025, dar în funcție de progresele înregistrate în dezvoltarea modelului de evaluare în masă și a sistemelor administrative aferente.

Să se ia în considerare echivalarea plajelor de impozitare aplicabile proprietăților rezidențiale și comerciale/industriale pentru a reflecta cu mai multă acuratețe furnizarea de servicii locale.

Limitarea folosirii facilităților fiscale pentru impozitul pe proprietate la cele destinate contribuabililor cu venituri mici și persoanelor în vârstă, clădirilor guvernamentale și unei game cât mai limitate de organizații de utilitate publică.

Reformarea stimulentelor fiscale pentru întreprinderi

Simplificarea stimulentului fiscal pentru cercetare și dezvoltare la o singură deducere sporită, eliminând actuala scutire de impozit pentru întreprinderile nou înființate în domeniul cercetării și dezvoltării – 2023

Reevaluarea obiectivului de politică și a eficacității scutirii fiscale pentru profiturile reinvestite. Dacă obiectivul principal este de a stimula investițiile, să se ia în considerare implementareaunui credit fiscal pentru investiții – Revizuire în 2023; reformă în 2024.

Eliminarea reducerii cotei de impozit pe profit disponibilă pentru societățile care își măresc capitalul social.

Îmbunătățirea proiectării regimului microîntreprinderilor

Reducerea pragului de eligibilitate pentru regimul microîntreprinderilor pentru a egala pragul TVA (în prezent, 88.500 EUR). Pentru a da timp întreprinderilor să se adapteze, această reformă ar putea fi pusă în aplicare etapizat, începând cu reducerea deja convenită la 500.000 EUR de la 1 ianuarie 2023, apoi la 250.000 EUR de la 1 ianuarie 2024 și ajungând la pragul de TVA (ajustat la inflație) de la 1 ianuarie 2025. Pragurile de înregistrare a microîntreprinderilor și de înregistrare în scopuri de TVA trebuie apoi să rămână aliniate – 2023-2025

Implementarea unor norme suplimentare pentru a preveni divizarea artificială a întreprinderilorpentru a avea acces la regimul microîntreprinderilor. Limitarea propusă în prezent, conform căreia o persoană fizică nu poate deține participații în trei microîntreprinderi, nu merge suficientde departe – 2023

Eliminarea posibilității de a deduce anumite cheltuieli din cifra de afaceri. Acest lucru va simplifica și mai mult regimul și va reduce posibilitățile de evaziune fiscală. Dacă se dorește, se poate aplica, în schimb, o sumă fixă de deducere (ca procent din cifra de afaceri) – 2023

Să se efectueze o reevaluare a cotei adecvate de impozitare a cifrei de afaceri. Cota propusă de 1% implică o marjă de profit de aproximativ 6,25%, care este probabil să fie mai mică decât marja reală de profit a majorității microîntreprinderilor, ceea ce duce la un tratament fiscal preferențial pentru microîntreprinderi în comparație cu societățile care fac obiectul regimului obișnuit de impozitare a impozitului pe profit.

Echivalarea impozitării salariaților și a lucrătorilor independenți prin eliminarea plafonului CAS aplicat în prezent lucrătorilor independenți – 2023

Lărgirea bazei TVA

Pe termen scurt, România trebuie să ia în considerare eliminarea cotelor reduse care au fost introduse în scopuri nedistributive, cum ar fi cotele reduse pentru mâncarea din restaurante, cazarea la hotel, cărți, ziare, reviste, muzee, grădini zoologice, grădini și parcuri – 2023

Pe termen mai lung, și cu siguranță nu înainte de încheierea actualei crize a prețurilor laalimente și energie, trebuie să se ia în considerare o extindere suplimentară a bazei de impozitare în legătură cu cotele reduse de TVA care au fost introduse în scopuri distributive, inclusiv cotele reduse pentru alimente, produse farmaceutice, aprovizionarea cu apă, lemnedefoc și energie termică. – 2025

Îmbunătățirea capacității analitice în cadrul Ministerului Finanțelor

Pentru o mai bună implementare a reformelor privind IVPF, IP și TVA, România trebuie să își îmbunătățească capacitatea de modelare prin microsimulare. Acest lucru poate contribui la fundamentarea etapei de implementare a procesului de reformă. De asemenea, trebuie să se ia în considerare dezvoltarea unor instrumente analitice suplimentare, cumar fi modelele de decalaje de TVA. Banca Mondială poate acorda asistență Ministerului Finanțelor în dezvoltareaacestor instrumente analitice

Altele

Creșterea ratelor accizelor la combustibilii fosili – 2024-2030

Eliminarea subvențiilor pentru combustibilii fosili – 2024-2030