DOCUMENT Raportul integral al Băncii Mondiale cu propunerile de reformă fiscală din PNRR

Ministerul Finanțelor a publicat, integral, pe site-ul propriu, raportul realizat de Banca Mondială care recomandă Guvernului o reformă completă a politicii fiscale, document realizat cu finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Economedia și G4Media au scris, anterior, AICI, despre acest raport, în care echipa de experți recomandă trecerea la impozitarea progresivă a salariaților și renunțarea la scutirea de impozit pe venit pentru angajații din IT, construcții și agricultură.

Documentul elaborat de experții Băncii Mondiale mai propune creșterea impozitului pe dividende la 10% (de la 8% în acest moment), creșterea impozitelor pe proprietate și creșterea impozitării microîntreprinderilor, despre care susțin că distorsionează mediul economic.

Raportul arată că nici una dintre reformele fiscale propuse nu poate fi realizată însă fără reforma și digitalizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

• Raport privind sistemul fiscal din România, inclusiv analiza comparativă și recomandări pentru reforma cadrului fiscal
• Report on the tax system in Romania, including benchmarking and recommendations to inform Client’s reform of the tax framework

Amintim că coaliția PSD-PNL negociază în aceste zile un mega-pachet de măsuri fiscale, creșteri de taxe și impozite, care ar urma să fie aplicate fie de la 1 septembrie, fie de la 1 ianuarie 2024, pentru a acoperi gaura bugetară de câteva zeci de miliarde de lei și pentru ca România să se încadreze în deficitul negociat cu Comisia Europeană, au declarat pentru G4Media.ro surse de la vârful celor două partide aflate la guvernare.

Unele dintre măsuri coincid cu cele propuse de Banca Mondială în raport, însă multe dintre ele au termen de aplicare devansat față de cel propus de Banca Mondială.

Raportul realizat de Banca Mondială propune următorul set de reforme și următoarele termene:

Reformarea impozitării veniturilor din muncă

Se propune un pachet de reforme care să fie puse în aplicare împreună, după cum urmează:

Reevaluarea meritelor structurii actuale a cotei de impozit pe venitul persoanelor fizice și luarea în considerare a introducerii unui program progresiv al cotei de impozit pe venitul persoanelor fizice – 2025-2028

Eliminarea scutirilor de impozit pe veniturile persoanelor fizice pentru lucrătorii din agricultură, construcții și sectorul IT – 2025-2028

Reducerea sarcinii totale impuse lucrătorilor cu venituri mici din cauza contribuțiilor substanțiale la sănătate și la pensii, fie prin:

• Eliminarea contribuției de 10% pentru sănătate (și finanțarea serviciilor medicale în întregime prin impozitarea generală – 2025-2028
• sau Introducerea unui credit fiscal rambursabil pentru veniturile obținute (CFVS) care să compenseze o parte din sarcina actuală a contribuțiilor la sănătate și/sau la pensii pentru lucrătorii cu venituri mici. Dacă contribuțiile la sănătate sunt menținute, să se ia în considerare lărgirea bazei de contribuție, de exemplu, prin eliminarea scutirii pentru lucrătorii din domeniul construcțiilor și, eventual, și pentru pensionarii cu venituri ridicate.

Se propune, de asemenea, ca reformele impozitului pe veniturile persoanelor fizice de mai sus să se bazeze pe sistemul existent, astfel încâtschema progresivă a ratei impozitului pe veniturile persoanelor fizice să se aplice inițial numai veniturilor din muncă și din întreprinderi individuale (fără personalitate juridică. Pe termen mai lung, însă, România ar putea lua în consideraretrecerea de la o schemă la un sistem cuprinzător care să aplice calendarul ratei marginale pe veniturile persoanelor fizice la toate veniturile personale (inclusiv la veniturile din capital).

Reformarea impozitării câștigurilor din capital

Acest lucruvanecesita o serie de reforme, după cum urmează:

Eliminarea impozitului pe tranzacțiile de vânzare a proprietăților rezidențiale și înlocuirea acestuia cu un impozit de 10% pe câștigurile de capital, eventual cu o sumă de scutire moderatăpentru proprietățile ocupate de proprietari – 2023

Menținerea cotei actuale de impozitare de 10% pentru câștigurile de capital obținute prin intermediul unui intermediar (de ex. un fond de investiţii), şi să nu se procedeze la reforma anunțată a cotei divizate de 1%/3%, ceea ce va menține neutralitatea între investițiile directeși cele intermediate în acțiuni – 2023

Creșterea cotei de impozitare a dividendelor la 10% pentru a se alinia la impozitarea majorității celorlalte forme de venituri din capital – 2023

Pe termen mai lung, trebuie să se ia în considerare trecerea de la un sistemde regim la unsistem cuprinzător care să aplice regimul marginal impozitului pe veniturile persoanelor fizice la toate veniturile personale (inclusiv la câștigurile din capital), ceea ce ar crește progresivitatea generală a sistemului fiscal.

Îmbunătățirea conceperii impozitării recurente a proprietății

Trecerea de la un sistem de impozitare a proprietății bazat pe suprafață la un sistem bazat pe valoarea de piață.  Să se ia în considerare, de asemenea, fuzionarea impozitului pe teren și a impozitului pe clădiri într-un singur impozit, deoarece acest lucru ar permite o estimare mai ușoară a valorilor de piață pe baza tranzacțiilor de piață – Ținta în 2025, dar în funcție de progresele înregistrate în dezvoltarea modelului de evaluare în masă și a sistemelor administrative aferente.

Să se ia în considerare echivalarea plajelor de impozitare aplicabile proprietăților rezidențiale și comerciale/industriale pentru a reflecta cu mai multă acuratețe furnizarea de servicii locale.

Limitarea folosirii facilităților fiscale pentru impozitul pe proprietate la cele destinate contribuabililor cu venituri mici și persoanelor în vârstă, clădirilor guvernamentale și unei game cât mai limitate de organizații de utilitate publică.

Reformarea stimulentelor fiscale pentru întreprinderi

Simplificarea stimulentului fiscal pentru cercetare și dezvoltare la o singură deducere sporită, eliminând actuala scutire de impozit pentru întreprinderile nou înființate în domeniul cercetării și dezvoltării – 2023

Reevaluarea obiectivului de politică și a eficacității scutirii fiscale pentru profiturile reinvestite. Dacă obiectivul principal este de a stimula investițiile, să se ia în considerare implementareaunui credit fiscal pentru investiții – Revizuire în 2023; reformă în 2024.

Eliminarea reducerii cotei de impozit pe profit disponibilă pentru societățile care își măresc capitalul social.

Îmbunătățirea proiectării regimului microîntreprinderilor

Reducerea pragului de eligibilitate pentru regimul microîntreprinderilor pentru a egala pragul TVA (în prezent, 88.500 EUR). Pentru a da timp întreprinderilor să se adapteze, această reformă ar putea fi pusă în aplicare etapizat, începând cu reducerea deja convenită la 500.000 EUR de la 1 ianuarie 2023, apoi la 250.000 EUR de la 1 ianuarie 2024 și ajungând la pragul de TVA (ajustat la inflație) de la 1 ianuarie 2025. Pragurile de înregistrare a microîntreprinderilor și de înregistrare în scopuri de TVA trebuie apoi să rămână aliniate – 2023-2025

Implementarea unor norme suplimentare pentru a preveni divizarea artificială a întreprinderilorpentru a avea acces la regimul microîntreprinderilor. Limitarea propusă în prezent, conform căreia o persoană fizică nu poate deține participații în trei microîntreprinderi, nu merge suficientde departe – 2023

Eliminarea posibilității de a deduce anumite cheltuieli din cifra de afaceri. Acest lucru va simplifica și mai mult regimul și va reduce posibilitățile de evaziune fiscală. Dacă se dorește, se poate aplica, în schimb, o sumă fixă de deducere (ca procent din cifra de afaceri) – 2023

Să se efectueze o reevaluare a cotei adecvate de impozitare a cifrei de afaceri. Cota propusă de 1% implică o marjă de profit de aproximativ 6,25%, care este probabil să fie mai mică decât marja reală de profit a majorității microîntreprinderilor, ceea ce duce la un tratament fiscal preferențial pentru microîntreprinderi în comparație cu societățile care fac obiectul regimului obișnuit de impozitare a impozitului pe profit.

Echivalarea impozitării salariaților și a lucrătorilor independenți prin eliminarea plafonului CAS aplicat în prezent lucrătorilor independenți – 2023

Lărgirea bazei TVA

Pe termen scurt, România trebuie să ia în considerare eliminarea cotelor reduse care au fost introduse în scopuri nedistributive, cum ar fi cotele reduse pentru mâncarea din restaurante, cazarea la hotel, cărți, ziare, reviste, muzee, grădini zoologice, grădini și parcuri – 2023

Pe termen mai lung, și cu siguranță nu înainte de încheierea actualei crize a prețurilor laalimente și energie, trebuie să se ia în considerare o extindere suplimentară a bazei de impozitare în legătură cu cotele reduse de TVA care au fost introduse în scopuri distributive, inclusiv cotele reduse pentru alimente, produse farmaceutice, aprovizionarea cu apă, lemnedefoc și energie termică. – 2025

Îmbunătățirea capacității analitice în cadrul Ministerului Finanțelor

Pentru o mai bună implementare a reformelor privind IVPF, IP și TVA, România trebuie să își îmbunătățească capacitatea de modelare prin microsimulare. Acest lucru poate contribui la fundamentarea etapei de implementare a procesului de reformă. De asemenea, trebuie să se ia în considerare dezvoltarea unor instrumente analitice suplimentare, cumar fi modelele de decalaje de TVA. Banca Mondială poate acorda asistență Ministerului Finanțelor în dezvoltareaacestor instrumente analitice

Altele

Creșterea ratelor accizelor la combustibilii fosili – 2024-2030

Eliminarea subvențiilor pentru combustibilii fosili – 2024-2030