Foto: Dreamstime
Printre roboței pregătiți să converseze, demonstrații de tehnică industrială și discursuri despre drumul sinuos al digitalizării în România sau perspective privind bani pentru sector, în conferință IT la hotel de 5* din Cluj, cuvântul „criză” nu e de auzit. Și, totuși, chiar în această lună, o firmă din oraș își anunța angajații că închide sediul și de luni de zile giganți de tehnologie din Occident anunță valuri de concedieri. Economedia i-a provocat la discuție pe tema momentului pe reprezentanții industriei și vă redăm câteva perspective.
CONTEXT. În România, IT-ul a fost unul dintre sectoarele vedetă în ultimii ani, cu creșteri importante și contribuții semnificative în economia țării. În Cluj, IT-ul e domeniul cu cei mai mulți angajați, iar programatorii sunt văzuți fie ca rotițe importante în mașinăria economică a județului, fie ca principalii responsabili pentru prețurile aparent de nestăvilit de pe piața imobiliară. Oricum ai lua-o, contează. E sectorul în care discuțiile începeau mereu cu „angajăm” și în care se făceau târguri de joburi dedicate. Însă, de câteva luni, discursul s-a schimbat într-un fel neobișnuit: Telenav, Inc., companie de servicii bazate pe localizare, cu sediul în Statele Unite, și-a notificat angajații în 10 mai 2023 cu privire la intenția de a închide sediul din Cluj, România, până la sfârșitul anului 2024, fiind afectați de această decizie 172 de angajați, conform datelor transmise de companie, care invoca „mediul macroeconomic dificil”. A fost primul moment în care „undele de șoc” au luat o formă concretă, pentru că întrebări legate de posibila criză din IT se puneau de ceva vreme, după ce veștile despre valul de concedieri ale giganților din sectorul Tehnologiei din State au început să facă înconjurul lumii. Conform informațiilor neoficiale din piață și a celor oficiale, de la agenția de forță de muncă a județului, și în Cluj au existat sau există și alte companii care au redus numărul de personal, dar angajații sunt absorbiți. De asemenea, la nivel național s-au făcut concedieri.
Economedia i-a întrebat pe participanții Cluj Innovation Days despre efectele crizei în România și ce ar putea urma.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Partea 1: Perspectivă din cluster IT. Cinci întrebări/ răspunsuri, cu Andrei Kelemen, CEO Cluj IT Cluster
- E criză sau nu pe piața IT?
„Sunt semnale, sunt mișcări de disponibilizări, se vede reducerea numărului de proiecte – da, se întâmplă aceste lucruri. Dar eu rămân optimist vizavi de faptul că industria IT din România e încă parte a soluției și poate să vină cu servicii de IT competitive la nivel global, chiar dacă acum vedem un efect al valului din SUA”, consideră Kelemen, care spune că, în ceea ce privește costurile cu forța de muncă, țara noastră e încă interesantă pentru companii, deși salariile au crescut semnificativ în ultimii ani, iar în regiune suntem acum pe locul 2, după Polonia.
În ceea ce privește „valul” de concedieri din State, acesta are explicații, care au fost deja expuse și de analiștii străini. Pe scurt: companiile au crescut prea mult, prea repede. „În perioada de pandemie, companiile de IT globale mari și-au umflat schemele de personal într-un mod nejustificat. Istoric vorbind, companiile de IT au avut mereu probleme în a-și găsi oameni. Pandemia a adus oamenii în situația să lucreze de acasă și mulți s-au orientat înspre IT. Dar IT-ul nu înseamnă o reconverse în 3-6 luni. Ca să poți să scrii cod, ai nevoie de mai mult timp. Companiile au angajat atunci oameni din piață. După o vreme, au constatat că stai, că nu avem nevoie de 100 de oameni acum în acest departament”.
- Problemele din România sunt urmări ale disponibilizărilor masive din SUA?
„Ce vedem în România sunt aceste efecte ale disponibilizărilor ce se întâmplă la nive global și ca urmare a reducerii numărului de proiecte în zona de IT. E acum o perioadă de așteptare din partea clienților obișnuiți ai companiilor de IT. Se vorbește în continuare de criză, am avut războiul, inflația, sunt multe elemente care au afectat piața la nivel macroeconomic”, amintește Kelemen.
- Cât de puternic e efectul „valului” în România?
„Mi-e greu să estimez, dar, din ce vedem și știm, ar fi vorba de niște sute de locuri de muncă la nivel național. Dar eu sunt aproape convins că destul de mulți dintre cei disponibilizați își vor găsi loc de muncă. Dificiultăți mai mari au eventual juniorii, cei care au intrat în piață relativ curând. Dar cererea în continuare există”, spune CEO-ul Cluj IT Cluster.
- Ce urmează?
„Mă aștept să mai existe mișcări, mă aștept să mai vedem și alte companii care își reduc schemele de personal, dar sunt optimist în continuare. Depinde de ce fel de companii vorbim, multinaționalele sunt o categorie, acolo sunt alte politici, companiile mici și mijlocii cred că sunt mai puțin afectate în acest moment, dar s-ar putea să apară și acolo semnale, din cauza reducerii de proiecte sau pe fondul încetinirii unor proiecte – adică unii clienți pot să spună ”nu terminăm proiectul acesta într-un an, ci în doi””, spune Andrei Kelemen.
- Ce semnale vin la nivel de cluster?
„Îngrijorare există, nu pot spune că nu există, dar nu avem un semnal clar, deschis, de genul ”sunt în dificultate, nu mai știu ce să fac”. Companiile lucrează în continuare, au proiecte în derulare. Ritmul poate va încetini sau a încetinit, poate și disponibilizări vor apărea, 2-3 persoane în companii mici, dar lucrurile merg înainte. Nu cred că vom vedea programatori șomeri”.
Partea a 2-a, perspectiva din universitate. Daniela Popescu, prorectorul Universității Tehnice din Cluj-Napoca (UTCN), care concepe programe de masterat împreună cu firme din piață
„Noi în continuare suntem în faza în care nu producem suficienți absolvenți ca să acoperim nevoile pieței muncii. Chiar avem relații strânse cu companiile, avem extensii în regiune și nu reușim să producem pentru cât ar dori firmele să angajeze, mai ales pe zona de IT”, spune, din start, Popescu.
„Personal, opinia mea e că are loc o schimbare – firmele urmăresc alte tipuri de competențe decât au urmărit până acum, iar schimbarea aceasta ține de compentețe mai înguste și aprofundate pe anumite domenii pe care companiile și le doresc. Noi cooperăm de multă vreme cu companii pentru pregătirea studenților, chiar am avut un proiect european pe proiectarea curriculei de învățământ în comun cu firmele, rectorul are un comitet consultativ din care fac parte firme, în care discutăm la nivel de strategie. Universitatea a câștigat un proiect de cercetare pentru a dezvolta 14 masterate și 2 programe de licență care vin spre digitalizare, spre zona de microelectronică, pe zona de hidrogen, de AI, de securitate cibernetică, blockchain. Adică noi încercăm, la fel ca firmele, să deschidem noi căi care să se potrivească mediului economic”.
Colaborări universitate – mediu privat există însă de câțiva ani. Se întâmplă acum ceva diferit?
„Am dezvoltat proiecte mult mai țintite și interasnte. Avem șase masterate dezoltate cu șase companii – avem pe zona de automobile electrice, pe dezvoltare proiectelor tehnice, avem masterate cu Bosch, cu Porsche, cu Emerson. Toate trebuie gândite din timp pentru a avea timp să facem pașii birocratici necesare pentru ca acestea să poată fi implementate în timp util. Cu alte companii avem proiecte mai aplicate. Încercăm să facem liber în orar jumate de zi, o zi, în care studenții să lucreze cu anumite companii. Ei au analizat planurile noastre de învățământ și au ajuns la concluzia că avem anumite cursuri, laboratoare de care sunt interesați, dar nu la nivelul de detaliu pe care îl doresc ei, pentru nu se poate ajunge la nivelul acela în 14 săptmâni. Atunci discută cu noi și, unde dorințele sunt foarte specializatem vin și țin curusile cu experții lor”, spune Popescu.
Aceasta menționează că nu doar companiile de IT și nu doar cele din producție fac pași spre universitate.
„S-a întâmplat să avem cereri din partea băncilor sau a societăților de asigurare, care, datorită progreselor în ceea ce privește digitalizarea, au nevoie de experți ingineri în acest domeniu”, spune prorectorul.
Cum vor evolua lucrurile pe segmentul de resurse umane?
„Sunt convinsă că firmele vor angaja în continuare, iar noi sperăm că vom reuși să facem față ca număr de absolvenți. Dar trebuie să ne schimbăm cu toții – și noi să o facem mai repede și mai dinamic, să facem față la ce trebuie acum pe piața muncii”, consideră prorectorul UTCN.
În ceea ce privește valul concedierilor din SUA și efectele sale în România, Popescu se declară optimistă. „Companiile vin în continuare în zona noastră, unii regretă că nu au venit mai devreme. Suntem foarte optimiști, dar trebuie să fim mai specializați. Noi lucrăm și la strategia națională de Inteligență Artificială, lucrăm pe domenii de vârf, ne străduim să ne pregătim. Ne străduim să transmitem asta și studenților noștri, care vor deveni mai specializați. Studenții se mișcă foarte repede”, punctează Daniela Popescu.
Partea a 3-a. Perspectivă din companie privată, cu produs propriu
Alfa Software e o companie locală, nu foarte mare, dar care are o aplicație proprie pentru gestionarea afacerilor. „Noi avem produsul nostru, nu suntem atât de afectați de convulsiile acestea de la nivel global. Lucrăm pentru piața din România, cât timp merge asta, e în regulă. Suntem prezenți în Cluj și Zalău, dar avem parteneri și în Timișoara și în Oradea. Avem de lucru, nu ne plângem, avem chiar mai mut decât putem duce”, spune Cristian Pavel, director general al firmei.
Acesta consideră că mai afectate de probleme în piața IT ar fi acele companii care fac outsourcing.
„Cei care fac servicii de outsourcing s-ar putea să fie afectați, unele firme vor simți probabil efectele problemelor din piață. Cred că depinde și de industrie. Vorbeam, de pildă, cu un coleg care făcea soft pentru industria hotelieră. Pe ei pandemia i-a afectat foarte puternic. Deci depinde pe ce domeniu ești. De exemplu, acum, s-ar putea ca cei care lucrează pentru zona financiară să fie afectați – poate băncile să își reducă investițiile pe acest segment. Dar nevoia de digitalizare există în continuare, de lucru va fi. Firmele astea aveau nevoie de o recalibrare, orice se dezvoltă prea tare la un moment dat primește un răspuns”, spune Pavel.
În ceea ce privește compania pe care o conduce, directorul spune că nu a oprit angajările. „Căutăm tot timpul oameni buni și, în continuare, îi găsim greu. Din perspectiva asta, încă nu simțim că s-ar fi schimbat ceva major în piață”, conchide Pavel.
Pe aceeași temă, vezi și o perspectivă dintr-o companie mare, cu centre de inginerie: Mihai Boldijar, director general Robert Bosch S.R.L. și reprezentantul Grupului Bosch în România, unul dintre marii angajatori din sectorul Tech de la Cluj și din țară.