Guvernul român plănuiește să folosească fonduri din cadrul pachetului REPowerEU pentru a construi nouă proiecte hidroelectrice în zone naturale protejate, a avertizat săptămâna aceasta Bankwatch Romania, o rețea de ONG-uri ecologiste, scrie Emerging Europe.
Câteva dintre aceste proiecte au fost deja declarate ilegale de justiția română.
Susținându-se că ar combate criza energetică, deja au fost publicate două proiecte de lege și un proiect de ordonanță guvernamentală, care ar putea fi aprobate chiar și săptămâna viitoare.
Ordonanța ar readuce la viață proiecte hidroelectrice controversate începute cu decenii în urmă, inclusiv centrala Bumbești-Livezeni din Parcul Național Defileul Jiului și centrala Răstolița din Parcul Național Călimani-Gurghiu. Toate proiectele aparțin companiei de stat Hidroelectrica.
Ordonanța ar urma să anuleze necesitatea evaluării de mediu pentru aceste centrale și să permită ca Hidroelectrica să-și aprobe ea însăși propriile analize de fezabilitate.
În afară de cele două parcuri naționale, centralele ar urma să provoace daune grave altor 20 de situri Natura2000, unui sit Ramsar [convenție internațională pentru protecția mlaștinilor – n.trad.] și câtorva zeci de râuri, dintre care unul constituie unicul sit cunoscut din România pentru reproducerea somonului de Dunăre, specie pe cale de dispariție.
O anexă a proiectului de ordonanță dezvăluie totodată și planurile guvernului de a finanța aceste proiecte din fonduri publice UE, prin intermediul noilor capitole ale planului de recuperare care vor trebui depuse curând în cadrul pachetului REPowerEU. Acest lucru va necesita aprobarea Comisiei Europene.
„Ultimele acțiuni pentru susținerea proiectelor hidroelectrice ilegale vechi de decenii ale Hidroelectrica constituie un abuz flagrant legat de criza energetică”, a declarat Ioana Ciuta, președintă a Bankwatch Romania.
„Chiar dacă de mâine s-ar relua construcția, proiectele n-ar fi gata cel puțin încă trei ani – mult prea târziu pentru a ajuta imediat cu securitatea aprovizionării. Comisia Europeană trebuie să se asigure că pentru această ticăloșie nu sunt folosite fonduri publice.”
Mai mult chiar, Bankwatch afirmă că absența analizelor tehnice și economice aduse la zi înseamnă că proiectele ar putea să nu dea niciodată randamentul scontat, dată fiind impredictibilitatea tot mai mare a tiparelor hidrologice, provocată de schimbarea climei.
Luând în calcul efectele estimate ale schimbării climei asupra părții de sud a României, unde precipitațiile se împuținează și există penurie de apă, e de așteptat ca debitul Jiului și al altor râuri să scadă, în vreme ce cererea de apă din partea tuturor consumatorilor (gospodării, turism) va crește, reducându-se astfel eficiența producției energetice.
Parlamentul român a avut o primă tentativă de legalizare a acestor proiecte hidroelectrice în februarie. Atunci s-a adoptat o lege controversată care permitea modificarea granițelor zonelor naturale protejate și finalizarea centralelor din Defileul Jiului și Răstolița.
Legea a fost contestată de partidul din opoziție Uniunea Salvați România (USR) la Curtea Constituțională, care a constatat în noiembrie că este neconstituțională din motive procedurale.
Însă doi senatori au depus imediat noi proiecte de legi care conțin aceleași prevederi ca legea din februarie, iar curând a urmat și ordonanța guvernului.
Conform lui Pippa Gallop, coordonatoare pentru Europa de Sud-Est pe probleme energetice la CEE Bankwatch Network, nu vorbim aici despre un caz izolat în care criza energetică e invocată nejustificat pentru a putea fi călcată în picioare legislația de mediu.
„Nu ajută absolut deloc nici faptul că însăși Comisia Europeană propune slăbirea garanțiilor UE privind natura prin intermediul amendării Directivei Energiei Regenerabile, ceea ce transmite un mesaj groaznic statelor membre. Și totuși, ceea ce intenționează România să facă e complet ilegal, iar Comisia trebuie să reacționeze imediat.”
REPowerEU
Lansat în mai, REPowerEU este planul prin care UE vrea să facă Europa independentă de combustibilii fosili rusești, începând cu gazul, cu mult înainte de 2030, ca urmare a invadării Ucrainei de către Rusia.
Planul propune măsuri de ameliorare a eficienței energetice, de diversificare a aprovizionării și de accelerare a tranziției UE la energia curată.
Totuși, conform organizației World Wildlife Fund (WWF), propunerile de substituire a petrolului și gazului din Rusia prin investiții în dezvoltarea infrastructurii de gaz, contând pe un aport nerealist al hidrogenului ori intensificând utilizarea bioenergiei fără a se limita consumul de materie primă, riscă să prelungească dependența UE de combustibilii fosili și să pericliteze obiectivele privind clima și natura.
Mai multe ONG-uri, între care WWF, European Anglers Alliance, European Environmental Bureau, European Rivers Network și Wetlands International, au publicat în octombrie un document informativ prin care le cer decidenților din Parlamentul și Consiliul European să amendeze propunerea REPowerEU pentru a exclude proiectele hidroelectrice noi sau reluate din zonele naturale protejate.
Hidroenergia e de departe cea mai mare sursă regenerabilă la nivel mondial, producând mai mult decât dublu față de vânt și mai mult decât cvadruplu comparativ cu soarele. E adesea și cea mai ieftină sursă regenerabilă, iar potențialul ei de dezvoltare rămâne foarte ridicat.
Însă expansiunea proiectelor hidroelectrice fără supraveghere adecvată poate duce la probleme de mediu, întrucât barajele și lacurile de acumulare perturbă ecosistemele și habitatele din apropierea lor.
În România sursele hidro reprezintă 19% din producția energetică.
Anul acesta producția celei mai mari hidrocentrale din țară, Porțile de Fier, pe Dunăre, a scăzut cu 40% din cauza debitului și nivelului reduse ale Dunării, o consecință a secetei provocate de schimbarea climei.
Săptămâna trecută România a anunțat că va relua discuțiile cu Bulgaria privind construcția unei hidrocentrale pe Dunăre la Turnu Măgurele-Nikopol. Proiectul centralei de 840 MW datează de decenii, însă Bulgaria a fost deocamdată reticentă să participe la el.