Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
În România sectorul IT prosperă, dar în rândul publicului general – și al unora dintre politicieni – există o teamă în creștere de tot ceea ce este digital, scrie Rador, citând Emerging Europe.
- Notă: Ludiții au fost o organizație secretă bazată pe jurământ a lucrătorilor englezi din industria textilă în secolul al XIX-lea, care au format o facțiune radicală care a distrus mașinile textile. Termenul este folosit în general pentru a descrie o persoană care se opune schimbării în special tehnologice.
Cu multe surle și trâmbițe l-a prezentat guvernul la începutul lunii martie pe Ion, un consilier bazat chipurile pe inteligența artificială (AI), care ar trebui să-l țină la curent pe premierul Nicolae Ciucă cu ce gândesc românii.
Ion este realizat de cercetători români și principala lui sarcină ar fi – susține guvernul – să scaneze rețelele sociale pentru a informa cabinetul „în timp real despre propunerile și dorințele românilor”.
Ciucă l-a calificat cu entuziasm pe Ion drept „o premieră internațională”, descriind instrumentul drept „primul consilier guvernamental care folosește inteligența artificială”.
Între timp a ieșit la iveală că s-ar putea ca Ion să nu fie chiar atât de inteligent pe cât s-a pretins inițial, în urma dezvăluirilor cum că evenimentul de lansare – la care Ion a „vorbit” cu Ciucă – fusese înregistrat în prealabil și a urmat un scenariu atent conceput.
Deloc descurajat, guvernul României continuă să-l promoveze pe Ion. Ministrul Cercetării, Inovației și Digitalizării, Sebastian Burduja, a anunțat pe 13 martie că va pleca într-un turneu prin țară cu Ion pentru a demonstra ce beneficii aduce.
„Scopul lui [Ion] chiar acum e să colecteze informații. În viitor, odată ce va avea informații suficiente, va fi capabil să ofere soluții”, a declarat el. „Poate că pe moment așteptările sunt prea mari: oamenii se așteaptă ca el să fie un instrument la fel de complex ca unul care costă miliarde, cum e ChatGPT. Nu a ajuns acolo, încă.”
Cui îi e frică de un pic de automatizare?
Burduja ar putea ajunge însă la concluzia că timpul său poate fi petrecut mai cu folos demonstrându-le beneficiile automatizării și digitalizării parlamentarilor din propria-i coaliție de guvernare, dintre care unii au luat recent atitudine împotriva unui anunț al companiei franceze de comerț cu amănuntul Auchan cum că intenționează să-i înlocuiască până în 2025 pe toți casierii din magazinele sale din România cu aparate automate. Firma a declarat că foștii casieri vor primi alte atribuții în magazine.
Gabriel Zetea, vicepreședintele social-democraților (PSD) aflați la putere alături de Partidul Național Liberal (PNL) al lui Burduja, a anunțat pe 6 martie că lucrează la o lege pentru a introduce taxe asupra muncii pentru aparatele automate.
„Discutăm cu partenerii noștri sociali, dar și cu comercianți, pentru a proteja puterea de cumpărare a consumatorilor români”, a declarat el, adăugând că costurile mai mici pentru comercianți ar trebui să se traducă prin prețuri mai mici.
Dacă declarațiile lui Zetea constituie o probă cum că guvernul nu duce lipsă de tehnofobi, în fruntea șarjei împotriva automatizării s-a plasat un partid din opoziție de un naționalism feroce, Alianța pentru Unirea Românilor, cunoscut după acronimul său în limba română, AUR.
Liderul partidului, George Simion, a pretins că planurile firmei Auchan îi vor transforma pe consumatorii români în „angajați corporatiști neplătiți”, dat fiind că ei își vor scana singuri produsele. El a făcut apel la un boicot al magazinelor Auchan, îndemnându-i pe români să „cumpere doar de la români și de la magazine care le oferă slujbe românilor”.
„Auchan, ca și alți comercianți, realizează profit suficient pentru a-și permite să-și plătească angajații”, a precizat el. „Explicația cum că nu va fi concediat nici un angajat de la case și că ei vor fi angajați în alte posturi este o perdea de fum, o glumă. Dacă noi nu luăm atitudine, în doi-trei ani mii de oameni își vor pierde locul de muncă.”
Un motiv incomparabil mai bun de a boicota Auchan e faptul că firma refuză încă să-și abandoneze afacerile din Rusia, în ciuda invaziei brutale a Moscovei din Ucraina.
România a rămas în urmă
Cam ce-ar putea gândi luddiți precum Simion despre magazinele companiei poloneze Żabka Nano e dificil de ghicit. Magazinele autonome Nano sunt o combinație între un magazin fizic și unul digital care permite cumpărături rapide fără casier, fără cozi și fără numerar. Primul magazin Żabka Nano a fost deschis în iunie 2021 la Poznań, iar în prezent există mai mult de 50 în toată Europa, fiind cel mai mare lanț de magazine autonome de pe continent.
Magazinele sunt integrate cu aplicația pentru telefoane a firmei Żabka, Żappka; înainte de a intra în magazin, aplicația generează un cod QR unic care permite accesul. Folosind AI, camerele din magazin identifică produsele luate de pe rafturi și taxează suma corespunzătoare fie pe un card de plată atașat la Żappka, fie direct pe un card bancar.
Tomasz Blicharski, directorul executiv al Żabka Future, a declarat în ianuarie, când a prezentat conceptul la evenimentul comercial NRF 2023 din New York, că „mulțumită conceptului nostru Varșovia a devenit capitala mondială a magazinelor autonome”.
E improbabil ca Bucureștii să se afle oricând în viitorul apropiat în postura de a formula o asemenea revendicare.
Dacă declarațiile panicarde ale lui Simion pot fi ignorate cu ușurință în calitate de perorații ale unui naționalist care nu se sfiește niciodată să exploateze o tendință populistă, se poate acumula capital electoral frumos de pe urma oricărei tentative de automatizare în această țară care a rămas cu mult în urma restului Europei în privința adoptării unor soluții digitale și inovatoare – nu în ultimul rând, în sectorul public.
Din contră, în vreme ce sectorul IT al României prosperă (ANIS, entitatea care-l reprezintă, susține că până în 2025 ar putea ajunge să valoreze cât 10% din PIB), iar viteza internetului e printre cele mai rapide din lume, ritmul digitalizării sectorului public e lent. Puține servicii publice sunt disponibile online, iar cele care sunt nu fac altceva decât să duplice procedurile offline.
România nu oferă acte de identitate digitale eliberate de guvern – un program-pilot există în câteva localități de aproape doi ani, însă implementarea lui la nivel național a fost amânată până cel puțin mai târziu în cursul lui 2023. Procurarea oricărui document oficial – fie el pașaport, carte de identitate ori permis de șofat – necesită de obicei o așteptare îndelungată la o coadă apreciabilă.
În definitiv, poate că pur și simplu așa vor românii să meargă lucrurile.
Conform Eurostat, țara are cel mai scăzut nivel de deprinderi digitale generale – cum ar fi cititul de știri pe site-uri, trimiterea de mesaje în timp real, utilizarea programelor de procesare de text sau administrarea accesului la datele personale – în rândul populației, fiind în urma Bulgariei vecine.