Încrederea mediului de afaceri în economia românească revine din zona de recesiune, după o reacție exagerată la turbulențele politice, arată o analiză Erste Group.
Indicatorul Sentimentului Economic (ESI) pentru România, care urmărește creșterea PIB-ului, a crescut la 101,2 în februarie, de la un nivel sub media pe termen lung de 99,6 în ianuarie 2025, semnalând că poate respondenții la sondaj au reacționat exagerat la turbulențele politice. Încrederea s-a îmbunătățit în toate sectoarele, cu excepția construcțiilor.
Erste estimează că economia românească va crește cu 2% în 2025, cu o balanță a riscurilor înclinată în sens negativ, deoarece este probabil ca impulsul fiscal să devină negativ pentru a atinge ținta de deficit bugetar. Investițiile susținute de fondurile UE vor crește probabil mai rapid decât consumul gospodăriilor, în timp ce deficitul comercial s-ar putea reduce marginal.
Încrederea în industria prelucrătoare a crescut de la -2,1 în ianuarie la -1,6, susținută de scăderea accentuată a stocurilor și de creșterea așteptărilor privind producția.
Sentimentul serviciilor a crescut marginal la 4,8 în februarie, de la 4,7 în ianuarie, deoarece managerii au raportat afaceri mai bune în trecut, care au compensat cererea mai slabă preconizată.
Încrederea consumatorilor s-a îmbunătățit la -17 în februarie, de la -20,3 în ianuarie, deoarece perspectivele gospodăriilor privind situația financiară și economică s-au îmbunătățit față de nivelurile scăzute înregistrate în ianuarie. Cu toate acestea, oamenii par mai înclinați să economisească, având în vedere incertitudinea ridicată, deoarece intențiile majore de cumpărare s-au schimbat puțin.
Încrederea în comerțul cu amănuntul a crescut la 8,5 în februarie față de 8,0 în luna precedentă, datorită așteptărilor mai mari din partea întreprinderilor, care au compensat activitatea trecută raportată mai slabă și stocurile mai mari.
Încrederea în sectorul construcțiilor a scăzut la -8,1 în februarie, de la -6,1 în ianuarie, cel mai scăzut nivel din aprilie 2023. Scăderea a fost determinată atât de scăderea portofoliului de comenzi, cât și de așteptările mai slabe privind ocuparea forței de muncă. Acest lucru reflectă probabil provocările actuale în activitatea de investiții publice și incertitudinea legată de proiecte.
La nivel european, ESI pentru UE a crescut de la 96,0 la 97,1, semnalând o stabilizare mai amplă a sentimentului economic în întreaga regiune.
Așteptările privind prețurile de vânzare au scăzut în mod generalizat în industria prelucrătoare, servicii, comerțul cu amănuntul și construcții. Așteptările privind prețurile de consum pentru următoarele douăsprezece luni au scăzut brusc, de asemenea, inversând aproape în întregime creșterea din ianuarie a așteptărilor privind inflația.
Indicatorul așteptărilor privind ocuparea forței de muncă (EEI) a scăzut la 102,5 în februarie față de 104,3 în ianuarie, toate sectoarele, cu excepția serviciilor, raportând intenții de angajare mai scăzute.
