Giorgia Meloni și Christine Lagarde cer un răspuns prudent la războiul comercial al lui Trump. Un raport comandat de Parlamentul European și citat de Le Point este de acord cu ele. “Liberation Day”. Așa a numit Donald Trump 2 aprilie 2025, data la care a anunțat arsenalul său protecționist. O declarație de război comercial care face să tremure capitalele europene.
Această ofensivă protecționistă a provocat o primă fisură în unitatea europeană. Prim-ministrul italian, Giorgia Meloni, a cerut o abordare raţională, temându-se de o escaladare dăunătoare a taxelor între Europa și Statele Unite. Pe scurt, un răspuns “ochi pentru ochi, dinte pentru dinte” i-ar putea face mai mult rău economiei europene decât economiei americane.
Îngrijorările conducătoarei italiene sunt şi ale Christinei Lagarde. “Orice război comercial creează perdanți. Nimeni nu câștigă”, a declarat președinta BCE pe 31 martie, estimând impactul potențial al taxelor lui Trump la “o scădere a creșterii zonei euro de -0,3%” și de -0,5% dacă Europa aplică o politică de reciprocitate. Gardianul monedei euro cheamă la prudență în acest context “de nesiguranță” în care “inflația este o luptă permanentă”.
În acest moment comisarul european nu își dezvăluie pe deplin intenţiile. În fața Parlamentului European, marți, 1 aprilie, la Strasbourg, el și-a reiterat abordarea în doi pași. În primul rând, să favorizeze “o soluție negociată” cu omologul său american, Howard Lutnick, asigurând totodată că Europa “știe să construiască o apărare puternică”, dacă este necesar, promițând sprijin industriilor europene amenințate. Și în sfârșit, multiplicarea acordurilor comerciale cu alți parteneri: Mexic, Elveția, Coreea de Sud, Mercosur… În culise Sefcovic i-a informat pe ambasadorii UE despre ultimele sale discuții de la Washington. “Trebuie să-l lăsăm pe Donald Trump să-și aibă Liberation Day a lui și apoi, peste câteva luni, va fi loc de negociere”, mărturisește o sursă europeană. Așa că, să lăsăm să treacă momentul lăsându-l pe președintele american să-și facă spectacolul protecționist și să lăsăm temperatura să scadă…
Meloni și apelurile lui Lagarde la reținere sunt validate științific într-un studiu aprofundat comandat de Parlamentul European. Șapte experți de la universitățile Bocconi, Bologna și Chicago descriu o imagine nuanțată, dar îngrijorătoare, a consecințelor protecționismului american asupra economiei europene. Diagnosticul lor? Europa trebuie să reziste tentației unui război comercial frontal cu Washingtonul.
Cifrele prezentate în acest studiu sunt de interes. Taxe americane de 10% pe exporturile europene ar putea reduce PIB-ul zonei euro cu aproximativ 0,44%, adică aproape 66 de miliarde de euro. Christine Lagarde are aceleași evaluări. O contracție substanțială, dar “gestionabilă”, potrivit autorilor. Deprecierea monedei euro față de dolar ar acționa ca un amortizor natural, făcând produsele europene mai competitive pentru export, în ciuda barierelor vamale.
Dincolo de taxe, amenințarea financiară și “șocul chinez”
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Dar adevăratul pericol se află în altă parte. Efectele contagiunii financiare îi îngrijorează pe economiști. “Posibilitatea ca Statele Unite să folosească taxele vamale ca instrument fiscal reprezintă un risc semnificativ”, avertizează ei. Deficitul federal american, care se anunţă colosal, ar putea provoca o creștere a primelor de risc la obligațiunile americane, contaminând mecanic dobânzile de împrumut europene.
Studiul evidențiază și un alt pericol: “al doilea șoc chinez”. Ipoteza de lucru a cercetătorilor este că restricțiile comerciale americane vor fi “în general mai dure faţă de China decât faţă de Europa”. Acest lucru nu s-a verificat până acum. O politică care, potrivit acestui raport, riscă să redirecționeze excedentul exporturilor chineze către piața europeană.
“Dacă Statele Unite își cresc și mai mult barierele comerciale cu China, producția abundentă a Chinei va trebui să fie absorbită de consumatorii europeni, deturnând cererea de la producătorii europeni”, avertizează experții. Acesta este un scenariu deosebit de îngrijorător pentru sectoarele auto, farmaceutic și de mașini-unelte, unde Europa și China sunt în concurență directă.
Două greșeli fatale de evitat
În acest context delicat, autorii studiului identifică două capcane majore pe care Bruxelles-ul și Frankfurtul ar trebui să le evite neapărat. În primul rând, un răspuns monetar excesiv din partea BCE. “Principala amenințare constă într-o reacție excesiv de restrictivă a BCE, determinată de temeri de inflație importată”, subliniază aceștia. O politică monetară prea strictă ar agrava încetinirea economică în loc să o contracareze.
Apoi, măsuri contraproductive de represalii comerciale. “Europa şi-ar putea face rău sieşi încercând să riposteze împotriva Statelor Unite”, spun experții. Ei subliniază în special două riscuri: restricții asupra companiilor americane de tehnologie care ar încetini adoptarea tehnologiilor inovatoare în Europa și măsuri protecționiste generalizate care ar perturba lanțurile mondiale de aprovizionare.
O strategie alternativă pentru Europa
Creşte presiunea pe Ursula von der Leyen să formuleze un răspuns colectiv. Deși studiul validează prudența lui Meloni și Lagarde, el subliniază și o cale alternativă la retragerea protecționistă. Pe plan monetar, se așteaptă ca BCE să mențină o direcţie conciliantă, concentrându-se pe stabilizarea prețurilor de producție mai degrabă decât pe inflația generală și permițând monedei euro să se deprecieze în mod natural pentru a compensa efectele taxelor vamale.
Pe plan comercial, Europa ar beneficia de poziționarea ca “un far al liberului schimb” pentru alte economii dezvoltate și emergente, consolidându-şi relațiilor comerciale cu parteneri alternativi. O strategie cu atât mai relevantă cu cât economia europeană este mult mai integrată în economia mondială decât cea a Statelor Unite. Dar aici revenim la problema acordului cu țările din Mercosur pe care Franța refuză, așa cum este, să-l ratifice.
Traducere Rador: Gabriela Sîrbu
