Dorinel Umbrărescu, supranumit „regele asfaltului”, omul de afaceri care deține cel mai puternic grup românesc de construcții, este interesat să cumpere combinatul siderurgic Liberty Galați, deținut de Sanjeev Gupta, controversatul magnat al industriei metalurgice, conform informațiilor obținute de Economedia. Informația a fost confirmată de Remus Borza, care a precizat că au loc discuții, în prezent, preponderent cu companii românești pentru preluarea combinatului.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
„(Dorinel Umbrărescu, n.r.) este unul dintre potențialii cumpărători. Am avut discuții”, a declarat pentru Economedia Remus Borza, preşedintele Euro Insol şi cel care administrează planul de restructurare financiară pentru Liberty Galaţi.
Dorinel Umbrărescu nu a răspuns la apelurile și mesajele transmise de Economedia. Nici alți reprezentanți ai grupului UMB nu au răspuns încercărilor de contactare.
Amintim că Liberty Galați, deținut de Sanjeev Gupta, controversatul magnat indian al industriei metalurgice, se află în prezent în concordat preventiv, o procedură prin care se evită intrarea în insolvență, iar creditorii și instanța au aprobat luna trecută un plan de restructurare.
Datoriile Liberty Galați se ridică la circa un miliard de euro, din care doar statul român are de recuperat circa jumătate de miliard de euro – două linii de finanțare acordate de banca de stat EximBank (circa 300 de milioane de euro) și creanțe ale companiei către ANAF (circa 200 de milioane de euro).
Statul român caută așadar acum să atragă investitori pentru a salva combinatul siderurgic Liberty Galați și fabrica de produse tubulare Liberty Tubular Products Galați. Cele două societăți se confruntă cu dificultăți financiare, din cauza prețurilor la energie, a tarifelor la oțel și a concurenței date de importurile masive de oțel, iar ambele au intrat în concordat preventiv și se pregătesc de restructurare.
„Am încercat să calificăm un nou investitor sau un consorțiu de noi investitori sau acționari care să susțină combinatul. Suntem în discuții preponderent cu companii românești cu obiect de activitate complementar cu (fostul , n.r.) Sidex, care folosesc, comercializează oțelul sau tabla de la Galați. Chiar și de dimineață am avut o discuție cu unul dintre investitori, a făcut o scrisoare-angajament către Guvern. Suntem în discuție cu un consorțiu de firme din Germania, Italia, Spania pe un contact de tolling, care nu rezolvă problema creditorilor, dar firma vine cu materii prime și plătește salarii”, a declarat Remus Borza pentru Economedia.
Relații anterioare de business între Dorinel Umbrărescu și Sanjeev Gupta
Dorinel Umbrărescu și miliardarul indian Sanjeev Gupta au mai făcut afaceri și în trecut.
În aprilie 2020, Sanjeev Gupta a cumpărat Banca Română de Credite și Investiții de la Dorinel Umbrărescu, scria atunci profit.ro.
Sanjeev Gupta a cumpărat BRCI în nume propriu și deține 99,35% din capitalul băncii.
Gupta a preluat împrumuturile subordonate de 35 de milioane de lei de la Dorinel Umbrărescu și fiii săi, care finanțau solvabilitatea băncii din 2015.
Dorinel Umbrărescu, unul dintre “regii asfaltului” prin UMB Spedition și Tehnostrade, a cumpărat ATE Bank în 2013 și în 2014 i-a schimbat numele în BRCI cu ambiția de a face o bancă universală. Banca a înregistrat, în schimb, doar pierderi și bilanțul s-a redus de la an la an.
Umbrărescu deține și combinatul siderurgic Oțelul Roșu
Amintim că Umbrărescu mai deține și combinatul siderurgic Oțelul Roșu din județul Caraș-Severin, unde vrea să producă oțel beton pentru construcții. El a preluat combinatul anul trecut, prin intermediul firmei Eco Wind Power, deținută de familia sa.
„Combinatul Oțelul Roşu va fi salvat și redeschis! Grup UMB, condus de domnul Umbrǎrescu, va investi aici peste 300 de milioane de euro și va crea peste 600 de locuri de muncă noi. Investiția vine să asigure producția materialelor necesare proiectelor de infrastructură din România”, scria fostul premier Marcel Ciolacu pe Facebook.
Grupul UMB va investi aproximativ 300 de milioane de euro în revitalizarea fostului combinat siderurgic din Oțelu Roșu, închis din 2012. Planul prevede crearea a 100-150 de locuri de muncă în prima etapă, cu o creștere ulterioară la 300-400 de angajați până anul viitor.
Toate indiciile duc spre intenția ca familia Umbrărescu să producă aici fier beton striat și sârmă, materiale destinate activității principale a UMB Group, construcția de drumuri, viaducte și poduri, grupul de societăți fiind angrenat în mai toate șantierele de autostrăzi din România.
Problemele Liberty Galați
Remus Borza a precizat pentru Economedia că datoriile Liberty Galați se ridică la circa un miliard de euro, iar statul român este cel mai mare creditor, care trebuie să recupereze datorii de aproape jumătate de miliard de euro de la combinatul siderurgic.
Numai banca de stat Eximbank a acordat două linii de finanțare către combinatul siderurgic, de 150 de milioane de euro în decembrie 2023 și apoi încă 150 de milioane de euro în decembrie 2024. „În total 300 milioane de euro cu destinați strictă pentru achiziție materii prime, salarii, plăți utilități”, a precizat el.
Însă Remus Borza susține că „din păcate banii nu au fost cheltuiți doar pe destinația aceasta pentru care s-au alocat banii de către instutuția bancară”.
Totodată, ANAF are de recuperat creanțe de circa 200 de milioane de euro.
El susține că Liberty a dat exemplu că poate derula o activitate productivă, în iunie, când combinatul a fost repornit, timp de o lună.
„La momentul deschiderii procedurii de concordat preventiv în martie mai erau 40 milioane de euro, care au fost folosiți pentru achiziția de materie primă. Pe 5 iunie s-a repornit combinatul după un an de zile. De banii aceștia am aputut să achiziționăm materii prime, să plătim salarii pentru 5 săptămâni, apoi combinatul s-a oprit pe 8 iulie. Au fost produse 52.000 tone de oțel, valorificat fie la export, fie pe piața internă. La momentul acesta mai avem 17.000 de tone de rulou laminat la cald care intră în proces de zincare și vopsire în octombrie. La data de 8 octombrie vom procesa ultimele 17.000 tone din campania din vară, apoi repornim combinatul în moment în care avem capital de lucru”, a explicat Borza.
Remus Borza susține că, pentru a relua producția și a funcționa optim, combinatul siderurgic are nevoie de circa 350 de milioane de euro, cheltuieli pentru a funcționa timp de trei luni. „Este un ciclu de producție. De exemplu, fonta doar după o săptămână de producție devine viabilă. Durează până produci și durează până încasezi, perioadă în care tebuie să finanțezi activitatea curentă. Ai nevoie de circa 350 milioane de euro pe 3 luni. E nevoie de un investitor serios care să își asume dezvoltarea companiei”, a precizat el.
De asemenea, Borza susține că există oportunități prin care noul investitor poate prelua anumiți contractori care prestează pe platforma combinatului. „Noul investitor poate să îi cumpere la prețuri foarte bune”, afirmă el.
Gupta, așteptat pe 30 septembrie să infuzeze capital și să dea garanții
Remus Borza susține că investitorul Sanjeev Gupta este așteptat să vină până pe 30 septembrie cu infuzie de capital și garanții suplimentare la bancă, conform unei Hotărâri de Guvern adoptate în martie.
„Până azi nu a venit. Puțin probabil să vină la noapte”, afirmă el.
Drept urmare, Guvernul se îndreaptă cel mai probabil către noi investitori care să preia combinatul siderurgic.
„Sper ca statul să își asume un rol mai activ, văzând că acționarul actual nu vine cu bani. Pe 1 octombrie, Eximbank poate să își exigibilizeze cele 2 linii de credit, să declare scandență anticipată, în speranța unui nou investitor, să execute garanțiile, notifică acționarul, iar în contul creanțelor poate să preia combinatul”, explică Borza.
Potrivit lui, o soluție poate fi să se constituie o societate nouă în care statul este acționar majoritar sau minoritar, ideal cu companii românești, cu capital românesc. „Într-o etapă ulterioară după stabilizare și profitabilizre, statul poate să listeze o participație minoritară la bursă”, susține el.
„Liberty Galați este unul dintre cei mai mari producători. Nu poți vorbi de industrie de apărare, de revigorare a industriei militare fără el”, conchide Borza.