Ministerul Finanțelor: Este necesară creșterea taxării mediului de afaceri și a populației pentru a acoperi impactul legii pensiilor, pentru că nu au fost identificate surse suplimentare de bani

bani calcul taxe

Ministerul Finanțelor afirmă că sunt necesare măsuri suplimentare de creștere a veniturilor, respectiv de creștere a taxării mediului de afaceri și a populației, care să acopere impactul bugetar de minim 33 miliarde lei al legii pensiilor, care nu a fost luat în calcul în propunerile de limite de cheltuieli pentru anul 2024 trimise Guvernului, arată un document obținut de Economedia.

Finanțele au arătat în avizul condițional acordat legii pensiilor că limitele de cheltuieli pentru anul 2024, propuse spre aprobare Guvernului, nu includ impactul suplimentar generat de aplicarea noii legi a pensiilor întrucât aceasta nu este adoptată.

„Având în vedere impactul suplimentar generat de intrarea în vigoare a noii legi a pensiilor încadrarea într-o traiectorie de ajustare a deficitului bugetar nu mai este posibilă fiind necesare măsuri suplimentare de creștere a veniturilor, respectiv de creștere a taxării mediului de afaceri și a populației care să aducă un impact bugetar de minim 33 mld lei respectiv un impact bugetar minim de 1,8% din PIB începând cu anul 2025”, arată documentul.

Ministerul Finanțelor mai arată în aviz că nu a „identificat surse suplimentare de acoperire a impactului bugetar”.

„Astfel, în lipsa unor măsuri legislative care să conducă la creșterea veniturilor și/sau la reducerea cheltuielilor, impactul generat de noua lege a pensiilor va determina creșterea deficitului bugetar cu procentele mai sus menționate, ceea ce va afecta considerabil traiectoria de ajustare a deficitului bugetar”, arată documentul.

Amintim că noua lege a pensiilor a fost adoptată, joi, în ședința de Guvern, după ce a creat prima criză majoră din coaliția de guvernare din ultimii doi ani. Liberalii în frunte cu ministrul Finanțelor Marcel Boloș au reclamat, joi dimineață, „inadvertențe” pe cifrele din noua lege a pensiilor creată de ministerul Muncii condus de social-democrata Simona Bucura-Oprescu. Ministerul Finanțelor a dat joi aviz condiționat pe proiectul legii pensiilor, potrivit documentului consultat de G4Media. (Toate detaliile, AICI)

Premierul Marcel Ciolacu i-a cerut, joi, ministrului de Finanțe, Marcel Boloș (PNL) un plan de măsuri pentru digitalizarea ANAF, pe fondul tensiunilor dintre PSD și PNL pe tema noii legi a pensiilor. „Am parcurs și avizul Ministerului de Finanțe și categoric în anul 2024 nu va fi nicio mărire de impozite în România. Mai mult, în cererea de plată nr 4 e nevoie de o reformă fiscală, dar până la reforma fiscală aștept de la MF un plan de măsuri administrativ asumat atât în ceea ce privește colectarea la bugetul de stat, cât și planul concret în ce privește digitalizarea ANAF. Vreau să știu termene clare de implementare a e-facturare, facturi electronice pentru toate achizițiile din sistemul public, pentru toate produsele cu risc mare de evaziune și un plan de măsuri administrativ și legislativ.

Economedia a scris, miercuri: de unde aduce Guvernul 34 de miliarde de lei în plus la bugetul asigurărilor de stat pentru a majora pensiile și pentru a compensa contribuțiile în plus virate la Pilonul 2, anul viitor, în contextul în care ecuația bugetară pentru anul 2024 arată practic imposibil de rezolvat?

Impactul majorărilor este uriaș: cheltuielile cu pensiile cresc cu 30 de miliarde lei anul viitor. În același timp, contribuțiile virate la bugetul asigurărilor de stat rămân aceleași. Din contră, chiar, de la 1 ianuarie 2024 avem lege să se majoreze contribuția virată la Pilonul 2 de pensii de la 3,75% la 4,75%, așa că procentul virat la Pilonul 1, cel public, va scădea la 20,25%, de la 21,25% în prezent. Un minus de circa 4 miliarde lei la bugetul de pensii publice.

În 2023 cu siguranță că deficitul bugetar va depăși ținta asumată în fața Comisiei Europene, după ce veniturile au fost supraestimate, iar cheltuielile autorităților au derapat pe baza acestor venituri umflate din pix. În 2024 ecuația arată și mai complicat, în contextul în care Guvernul trebuie să majoreze salariile profesorilor, să plătească proiecte majore de infrastructură cărora trebuie să le taie panglica de an electoral, în timp ce reduce și deficitul bugetar. Iar măsurile fiscale adoptate în acest an cu aplicare în 2024 s-ar putea să nu fie suficiente, a recunoscut însuși ministrul Finanțelor Marcel Boloș, motiv pentru care am putea vedea noi surprize chiar până la finalul anului.  (Detalii, AICI)

Sursa foto: Pixabay

Comentarii

  1. Cata imbecilitate,mizerie morala,nesimtire ordinara….mareste Guvernul de rahat,pensiile fara ca sa aiba sursa de venit si apoi anunta ca mareste taxele si impozitele tuturor romanilor!!!! La asa popor asa nenorociti de guvernanti !!!!

    • Da. Corect. Scoateti 30% din aparatul bugetar, scadeti cu 30% pensiile speciale, adaugati impozitatea progresiva si o sa aveti din ce. Aaaa si daca nu este de ajuns micsorati impozitarea cu 30 % pentru salarizarea minima si sigur vor creste incasarile.

  2. Mama voastră de jegoși. In tara asta și dacă vrei să lucrezi corect , statul nu te lasă. El, statul te împinge să fi evazionist. Javre ordinare, penalilor salariilor. Asta doar pentru a va susține vouă pensiile alea speciale.

  3. și uite cum vor ei sa fie votați de milioanele de pensionari,pe datorie, ca apoi să ia și mai mult de la cei care produc… simplu… apoi te întrebi de ce milioane de persoane active au plecat din România. Una din cele mai ridicate impozitării din Europa dar nu este destul…

  4. O precizare . Toți pensionarii și-au plătit anticipat pensiile pe care le primesc.
    Economistul Iancu Guda a calculat ca o persoana care a muncit 40 de ani primește in zece ani de pensie ( diferența intre durata medie de viață de 75 ani si vârsta de pensionare de 65 de ani ) de 2,5 ori mai puțin decât a contribuit. Pentru a primi integral ceea ce a contribuit trebuie să trăiască 90 de ani.

    • Nici un pensionar nu si-a platit anticipat pensia care o primeste . Pensionarii de azi au platit contributii ( cit timp au fost activi ) pentru plata pensiilor din acea perioada ) . Nu mai vorbiti prostii . Plata la care va referiti ar fi fostposibila numai daca contributiile pentru pensie din salariu ar fi fost economisite / capitalizate intr-un contpersonal al celui care platea . Pensinarii de azi sint platiti din contributiile angajatilor si angajatorilor de astazi . Partea care nu ajuge , guvernul de tilhari si mincinosi o imprumuta .

  5. La ce contributii pentru pensii se platesc si la ce pensii se dau, fondul de pensii trebuia sa fie in excedent. Dar ce au facut guvernele pana acum au facut platile sociale din fondul de pensii. In general, in strainatate fondurile de pensii sunt doar pentru pensiile cu contributie. Pensiile medicale, de handicap si alte plati se fac de la bugetul de stat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *