EXCLUSIV Rata sărăciei din România a scăzut ușor în anul pandemiei, dar tot suntem la coada UE, după Bulgaria

Rata riscului de sărăcie din România s-a diminuat ușor la 23,4% în anul pandemiei, arată datele definitive obținute de Economedia de la Institutul Național de Statistică (INS), în contextul în care la nivel european evoluția a fost mixtă, atât cu creșteri, cât și cu scăderi ale sărăciei. Cu toate acestea, România se găsește tot la coada clasamentului european, situația fiind mai sumbră doar în Bulgaria.

Eurostat, biroul european de statistică, a publicat săptămâna trecută datele semnal privind rata riscului de sărăcie din fiecare stat european, în funcție de venitul disponibil pe gospodărie, care arată că rata riscului de sărăcie a rămas stabilă la nivelul UE, cu tendințe variate între țări.

De exemplu, rata riscului de sărăcie a crescut anul trecut față de 2019 în Portugalia, Grecia, Spania, Italia, Irlanda, Slovenia , Bulgaria, Austria și Suedia. În aproximativ jumătate din statele membre, rata riscului de sărăcie a rămas stabilă în 2020, scuzând în schimb în Estonia.

Analize Economedia

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Clasamentul provizoriu al producătorilor de echipamente auto din România: Bosch, Continental și Leoni, cei mai puternici jucători. Firmele de top se confruntă cu probleme, pe fondul turbulențelor din sectorul auto mondial

România era singura țară din UE pentru care datele semnal ale Eurostat nu erau disponibile.  Economedia a solicitat așadar Institutului Național de Statistică o explicație pentru absența datelor.

INS a transmis, drept răspuns, că Eurostat calculează și publică două seturi de date privind indicatorii de sărăcie și incluziune socială:

1. Estimări rapide/date semnal denumite Flash estimates (FE), estimări efectuate pe baza datelor privind veniturile curente din sursele de care dispune fiecare stat membru al UE (unele state din Ancheta Bugetelor de Familie, altele din surse administrative etc.);
2. Estimări definitive – rezultate din datele EU-SILC colectate prin anchetele naționale (ACAV în cazul României).

Drept urmare, INS a comunicat, pentru Economedia, că a transmis Eurostat datele definitive privind România încă din luna mai.

„Întrucât, din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, mai mult de jumătate dintre acestea nu au disponibile nici în acest moment datele definitive privind sărăcia şi incluziunea socială, a fost necesară publicarea statisticilor pe baza estimaţiilor FE pentru a avea o imagine de ansamblu, la nivel european, privind sărăcia şi incluziunea socială”, arată răspunsul INS.

Îmbunătățire, dar tot la coada UE

Așadar, rata riscului de sărăcie din România a scăzut de la 23,8% în 2019 la 23,4% anul trecut, arată datele definitive furnizate de Institutul Național de Statistică la solicitarea Economedia.

Conform datelor definitive, România se regăsește la coada clasamentului, riscul de sărăcie fiind mai mare doar în Bulgaria.

Datele definitive mai arată că rata riscului de sărăcie a mai scăzut anul trecut în Belgia (de la 14,8% la 14,1%), Danemarca (de la 12,5% la 12,1%), Estonia (de la 21,7% la 20,7%), Grecia (de la 17,9% la 17,7%) și Suedia (de la 17,1% la 16,1%). Rata riscului de sărăcie a rămas constantă în Croația (18,3%) și Ungaria (12,3%). În schimb, a crescut în Bulgaria (de la 22,6% la 23,8%), Olanda (de la 13,2% la 13,6%), Austria (de la 13,3% la 13,9%),Slovenia (de la 12% la 12,4%) și Finlanda (de la 11,6% la 12,2%).

Mica îmbunătățire din România vine pe fondul unor majorări ușoare de venituri și a unor măsuri de susținere speciale luate de stat în contextul pandemiei, precum șomajul tehnic.

De exemplu, câștigul salarial mediu net a crescut de la 3.340 lei net în decembrie 2019 la 3.620 lei net, în ultima lună anului 2020.

Și salariul minim brut pe economie a crescut de la 1 ianuarie 2020 de la 2.080 de lei la 2.230 de lei, adică o creștere a netului de la 1.263 de lei la 1.346 de lei.

În plus, statul a implementat o serie de măsuri pentru a ajuta la menținerea locurilor de muncă, precum șomajul tehnic și munca redusă Kurzarbeit.

În plus, România a intrat în criză cu o piață a muncii foarte încordată, așa că angajatorilor le-a fost mai ușor acum să găsească lucrători și să angajeze.

În plus, pensiile au crescut anul trecut în septembrie cu 15%.