Sursa foto: Economedia
Sistemul de garanție-returnare, care a introdus o garanție de 50 de bani pe ambalaje de până la 2 litri, pentru a-i motiva pe cetățeni să recicleze, a împlinit oficial trei luni de funcționare. Însă nici până la această dată nu s-au înscris în sistem toți comercianții vizați, iar unii dintre ei vor deja să iasă din „hora reciclării”, reclamând tranziția nerealistă. Pe de altă parte, magazinele mari au avut forța de a implementa mai lin sistemul și de a instala aparate de reciclare. Însă câteodată unele dintre acestea nu funcționează, sunt deja pline sau nu „citesc” codurile de bare. Pe de cealaltă parte, magazinele „de cartier” încă se luptă cu colectarea, neavând spații adecvate pentru a strânge ambalajele și sunt nevoite să se asocieze cu alte magazine care au capacitatea. Sau au ales „reciclarea scurtă prin circuitul gri” prin care preiau ambalajele de la clienți, le oferă acestora garanția cash și apoi se duc singuri și reciclează la marile rețele de magazine. În ceea ce privește clienții, problemele lor sunt legate de returnarea garanției plătite pe ambalaje, mai precis faptul că angajații unor magazine nu știu cum să le returneze garanția sau că pot folosi voucherele primite la schimb doar în cadrul magazinelor unde au reciclat.
„Sistemul garanție-returnare este ca un copil pe care în primul an îl vom învăța să meargă. Probabil că se va ridica mai greu, probabil că va șchiopăta puțin la început. Însă știu că vom reuși, pentru că sistemul garanție-returnare va primi sprijin în partea tuturor românilor”, spunea ministrul Mediului, Mircea Fechet, pe 30 noiembrie 2023, în ziua lansării acestui sistem.
Trei luni mai târziu, el a venit și a prezentat un bilanț public al SGR. El a anunțat miercuri, 28 februarie 2024, că peste 18 milioane de ambalaje au fost colectate, în luna februarie, prin Sistemul Garanţie-Returnare (SGR).
Ministrul Mediului: Sistemul funcționează, dar unii vor să iasă din hora reciclării
“Doar în luna februarie, care nu s-a încheiat încă, au fost deja colectate peste 18 milioane de ambalaje şi asta se datorează mai ales populaţiei. Avem cifre care bat record după record, pentru că, dacă ne amintim ceea ce s-a întâmplat în lunile din urmă, în luna decembrie am avut aproximativ 30.000 de ambalaje colectate, în luna ianuarie am avut 2,2 milioane de ambalaje, iar astăzi avem deja peste 18 milioane. În luna februarie, îndrăznesc să sper că vom depăşi 20 de milioane şi trendul nu poate fi decât unul pozitiv. Sistemul Garanţie-Returnare funcţionează şi nu pot decât să mă bucur că nu avem absolut nicio problemă majoră în legătură cu acest sistem. Putem să sperăm că la modul în care evoluează lucrurile, România va fi una dintre ţările în care reciclarea devine un mod de viaţă. Este adevărat că, aşa cum am spus şi la lansarea proiectului, sistemul este departe de a fi perfect şi în fiecare zi apar mici probleme pe care le remediem, le cunoaştem, suntem în dialog cu comercianţii, fie mari retaileri sau mici magazine. Suntem în dialog permanent cu producătorii şi suntem extrem de optimişti, pentru că avem aceste rezultate”, a menţionat Fechet.
În opinia şefului de la Mediu, Sistemul Garanţie-Returnare va funcţiona cu adevărat dacă “toţi actorii implicaţi cetăţeni, autorităţi, producători sau comercianţi se prind în această mare horă a reciclării”.
“Se pare, însă, că unii actori au cam obosit şi vor să fugă din hora reciclării şi sunt câteva cazuri izolate de producători care doresc să iasă din horă şi doresc să împiedice ceea ce construim, respectiv o ţară a reciclării. Apelează la diferite instrumente: fie deschid procese prin diferite instanţe de judecată şi înţeleg pe deplin dreptul oricui în România de a apela la instanţă atunci când se consideră lezat într-un drept, fie că au diferite iniţiative prin Parlament, încercând să obţină “scutiri” de la reciclare. Or, mesajul meu rămâne la fel de clar: reciclarea nu e un subiect care poate fi tratat la fără frecvenţă. Sistemul Garanţie-Returnare este un sistem asumat la nivelul Guvernului, la nivelul coaliţiei. Acest angajament este astăzi mai solid decât oricând. Vom respinge, aşadar, fără echivoc, orice încercare de a ieşi din Sistemul Garanţie-Returnare”, a spus ministrul Mediului.
Câți au intrat în „horă”
RetuRO, compania care administrează Sistemul de Garanție-Returnare, a precizat pentru Economedia că 68.354 operatori economici (comercianți și producători) s-au înscris în platforma RetuRO, 53.228 operatori economici (comercianți și producători) au finalizat procedura de înregistrare, iar 23.528 operatori economici (comercianți și producători) au semnat contractul. O estimare a reprezentanților RetuRO arăta că ar trebui să se înscrie în sistem cam 80.000 de operatori economici.
De asemenea, ne-a precizat RetuRO, “înregistrarea în Sistemul de Garanție-Returnare este o obligație legală a operatorilor economici care comercializează băuturi vizate de SGR. După data de 30 iunie 2024, când vor exista pe piață doar băuturi (vizate de SGR) în ambalaje marcate cu logo-ul “Ambalaj cu garanție”, acest proces este inevitabil. Conform legii, perioada legală de înregistrare a fost depășită și există riscul sancționării celor care nu s-au înscris pe platforma RetuRO și nu au semnat contractele cu administratorul Sistemului. Totuși, procedura de înregistrare în SGR este în continuare deschisă pe platforma noastră și îi încurajăm pe toți cei interesați să o finalizeze și să semneze contractele cu RetuRO, pentru a putea să își organizeze punctele de returnare și să poată solicita pick-up pentru ridicarea ambalajelor de către RetuRO.”
Cât despre sancțiuni, am cerut lămuriri de la ministerul Mediului și de la Garda de Mediu, însă nu am primit încă răspunsuri. Le vom publica de îndată ce le vor primi.
Cine vrea să iasă din „horă”
Ministrul Mediului a menționat, printre cifrele bilanțului, că unii ar vrea să iasă din această horă a reciclării. Și a menționat acțiuni în instanță, dar și inițiative parlamentare.
În ceea ce privește instanțele, este vorba de un proces deschis la Curtea de Apel Ploiești de societatea Serve Ceptura SRL din județul Prahova, după cum scrie revista Ecologic, care notează că a fost suspendată, până la judecarea pe fond, aplicarea unui articol din HG nr. 1074/2021, care limitează perioada de tranziţie a ambalajelor non-SGR folosite de producătorii de vinuri.
Decizia a fost luată marțea trecută, pe 20 februarie 2024.
„Soluţia pe scurt: Admite în parte cererea de suspendare. Suspendă executarea prevederilor art.10 alin(5) din HG nr. 1074/2021 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cele prevăzute de HG nr. 1075/2023 până la pronunţarea instanţei de fond. Respinge în rest cererea de suspendare, ca neîntemeiată. Cu recurs în 5 zile de la comunicare. Recursul se va depune la Curtea de Apel Ploieşti. Pronunţată în şedinţa publică, azi, 20.02.2024. Document: Hotărâre nr. 77/2024 20.02.2024“, se arată în sentinţa Curţii de Apel Ploieşti.
Publicația citată arată că principala nemulțumire a fost „lipsa unei perioade de tranziție realiste pentru valorificarea în continuare (și după data de 30 iunie 2024) a stocurilor companiilor producătoare de vinuri existente la data de 30 noiembrie 2023 (data intrării SGR în vigoare), fără a utiliza ambalaje specifice SGR, aspect de natură să cauzeze perturbări majore în industrie, mai ales industriei vinului dat fiind ciclul de viață și de rotație diferit al produselor sale în comparație cu alte băuturi“
Pe linia legislativă, mai notează publicația respectivă, este vorba de inițiativa unui parlamentar PNL, Dumitru Mărculescu, care a depus un amendament pentru eliminarea din SGR a ambalajelor în care se îmbuteliează vinul. Acest amendament se regăsește într-un document adoptat lunea trecută, pe 19 februarie 2024 și apare în raportul preliminar II asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.1/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr.249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje.
Ministrul Mediului a declarat, la finalul ședinței de guvern de miercuri, că se va opune acestei modificări.
“Punctul de vedere pe care l-am făcut în calitate de ministru – și sunt obligat ca la orice inițiativă legislativă să exprim punctul de vedere al ministerului , la fel cum am dreptul, nu doar în calitate de parlamentar, dar în calitate de ministru, să merg fie la Comisia de mediu, fie să merg chiar în plenul Parlamentului, dacă va fi cazul și să solicit ca acest lucru să nu se întâmple, respectiv excluderea vinului din Sistemul de Garanție-Returnare, pentru că, în opinia mea și după ce m-am consultat cu administratorii Sistemului de Garanție-Returnare, acest lucru ar putea să dezechilibreze sistemul. Ori nu cred că e în interesul nimănui să dezechilibrăm acest sistem, cu atât mai mult cu cât el propune să trecem de la 13%, cât reciclăm astăzi, în medie, la o țintă care, începând cu al treilea an, să depășească 90%. Nu văd nicio rațiune, de mediu, cel puțin, pentru care ar trebui să luăm o astfel de decizie.”, a declarat Mircea Fechet.
Experiment Economedia: Cum funcționează SGR în micile magazine
Dacă marile centre comerciale se pot achita cu ușurință de această cerință legală, pentru că au tot ce le trebuie pentru a putea găzdui aparatele de colectare automată (RVM) și ambalajele colectate, situația e puțin mai complicată pentru micii comercianți. E drept că și dacă magazinul are sub 200 de metri pătrați, legea nu îi obligă să colecteze.
Magazinele de cartier pe care le-am vizitat ne-au spus că sunt înscrise în sistem, dar nu toate se ocupă și de colectare.
Am întâlnit, însă, un magazin de pe Șoseaua Mihai Bravu care strânge ambalajele manual, în saci, întrucât nu are în spațiul său un aparat de colectare automată. Au semnat contract cu RetuRO, au primit kit-urile cu sacii, iar când vor strânge 4-5 saci, vor veni cei de la RetuRO să îi colecteze. Nu s-a întâmplat încă acest lucru, ne-a spus patronul magazinului, care a precizat că nici a primit vreun afiș de la RetuRO pe care să îl pună într-un loc vizibil pentru ca lumea să știe că și acolo poate recicla.
La câteva străzi distanță, am întrebat și la un alt magazin de cartier dacă se ocupă de colectarea ambalajelor reciclabile. Au spus că au contract cu RetuRO ca să poată funcționa, dar spațiul nu permite colectarea, este cât o garsonieră. Legea le permite celor cu magazine mai mici de 200 de metri pătrați să nu colecteze ambalaje, dar se pot asocia cu alte magazine din zonă. Nu este o idee pe placul micilor comercianți de cartier independenți. Soluția lor a fost să pună un mic afiș în magazin de unde oamenii să afle unde este cel mai apropiat punct de reciclare.
La punctul de colectare din magazinul Kaufland indicat de afișul respectiv am găsit 4 aparate de colectare a ambalajelor, instalate în parcarea magazinului. Două pentru ambalaje SGR, două pentru ambalajele fără marcaj SGR, în schimbul cărora Kaufland oferă tichete de reduceri în magazinele sale, așa cum procedează și alte lanțuri de magazine, precum Auchan.
La Kaufland, două dintre aparate nu funcționau.
La un magazin Lidl din apropiere punctul de reciclare era închis, ușa era legată cu o pungă de plastic. Update. Lidl a transmis că aparatul care apare în poză este un nou punct de colectare pe care îl punem la dispoziție clienților noștri, având o capacitate mai mare de preluare a ambalajelor. „La momentul când a fost efectuată poza (n.r. 21.02.2024), aparatul nu era funcțional deoarece era recent amplasat în incinta parcării magazinului și urma să fie verificat de către colegii noștri înainte de utilizarea publică, însă exista un aparat funcțional în incinta magazinului. În prezent (n.r. 01.03.2024), acest aparat de colectare separată funcționează și poate fi folosit de către clienții noștri, împreună cu aparatul de colectare din interiorul magazinului”.
Am încercat să vedem cum funcționează hora reciclării și la magazinele mici de cartier, dar care fac parte dintr-o rețea mai mare. La un Shop&Go, ce ține de lanțul Mega Image, am găsit acest afiș pe ușa de la intrare. Adică, au procedat la asocierea permisă de lege pentru cei care au mai puțin de 200 de metri pătrați, dar s-au asociat cu un alt magazin din rețeaua Shop&Go.
Am mai reciclat la Auchan, precum și la Carrefour, unde au fost respinse unele ambalaje. Aparatele nu citesc tot timpul codul.
Și ministrul Mediului a recunoscut că uneori aceste aparate nu citesc corect codurile de pe ambalaje, ori oamenii nu mai pot introduce ambalaje noi pentru că sunt pline containerele.
„Bineînțeles că-i frustrant ca atunci când ajungi la magazin cu sacoșa plină cu PET-uri și constați că aparatul nu funcționează pentru că tocmai s-a umplut acel recipient mare de reciclabil. Dacă trebuie schimbat container-ul, probabil că durează 20 de minute pentru a veni un angajat al magazinului să schimbe acel container. Poate nu merge un cod – au fost astfel de situații când aparatele de colectare automată nu au identificat anumite caracteristici ale unui produs, pentru că respectivul aparat scanează codul de bare, identifică produsul, după care mai face două verificări, una legată de greutatea ambalajului și dacă ambalajul nu este golit suficient în acel moment, aparatul poate să respingă ambalajul, pentru că nu ne dorim lichide în sistemele de colectare automată și dacă aparatul nu identifică forma pe care respectivul recipient o are, din nou s-ar putea să respingă acel produs. În România avem peste 30.000 de tipuri diferite de ambalaje, asta e piața românească”, spune ministrul.
Întrebat dacă ar putea fi mărit codul respectiv de pe ambalaje, ministrul a spus că aceasta nu va mai fi o problemă din vară, când toate ambalajele vor fi de acest tip.
„Am avut discuții cu producătorii și într-adevăr, au înțeles și dânșii că în anumite situații, pentru anumite produse, acel logo este greu de identificat. Acest lucru va fi mai puțin important, începând cu 30 iunie, când toate ambalajele de pe raft vor fi purtătoare de garanție. Atunci nu va mai trebui să luăm fiecare ambalaj în parte, să verificăm dacă are logo sau nu, dacă trebuie să plătim garanție la casă sau nu, dar în continuare sunt de acord și asta e o solicitare pe care am făcut-o deja producătorilor, să se asigure că oamenii identifică cu ușurință ambalajul aferent sistemului de garanție-returnare”, a precizat ministrul Mediului.
Soluția micilor comercianți, reciclarea scurtă prin circuitul gri
La unele dintre probleme acestui sistem, cum ar fi faptul că micii comercianți nu au spații de depozitare, dar nici nu vor să își piardă clienții care ar vrea să le predea lor ambalajele reciclabile, piața a găsit soluții, după cum a explicat pentru Economedia Feliciu Paraschiv, vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România (ANCMMR).
„E o variantă de reciclare scurtă. Noi le-am atras atenția celor de la RetuRO de mult că au complicat atât de mult legea încât retailerii au găsit firul scurt și firul scurt înseamnă așa: un retailer mic nu vrea să-și piardă clienții, nu vrea să fie nepoliticos și să trimită clientul nu știu unde, la nu știu câți kilometri, zeci de metri, sute de metri. Zice că nu e nicio problemă, „poftim că ți le preiau eu, dă încoace sticlele” și îi dă banii pe loc clientului, 50 de bani din buzunar. Apoi ia aceste sticle și le duce la un cash&carry, de exemplu la un Metro. Le-a băgat în RVM la Metro și-a luat pe un loc voucher și s-a dus și a făcut cumpărături de Metro. Ăsta e cel mai scurt fir a unui retailer mic de a face colectare”, spune Paraschiv.
Cât despre asocierea din lege pentru comercianții care au magazine mai mici de 200 de metri pătrați, astfel încât un retailer mai mare să facă în numele lor colectarea, Feliciu Paraschiv spune că legislația e neclară: „Legea nu prevede ce înseamnă asocierea aceasta. Să fie verbală, să fie scrisă, să fie o înțelegere, un contract. Probabil comerciantul va pune un afiș care va spune că s-a asociat cu firma x la 200 de metri în dreapta, unde se face colectarea. Nu știm ce înseamnă contractul, cum ar trebui să sune. Noi ne angajăm ce fac părțile, cine, ce responsabilități are. Dar așa spunem legea că trebuie, o asociere”.
Cum merge hora reciclării în marile magazine
Economedia a întrebat marile lanțuri de magazine cum își pot recupera oamenii garanția pe ambalaje și cu ce plângeri s-au confruntat până acum din partea clienților.
La Mega Image, clienții pot beneficia de returnarea garanției fie în numerar, fie utilizând voucher-ul ca mijloc de plată pentru cumpărăturile efectuate în toate magazinele din rețea. Voucher-ul cu contravaloarea garanției, emis de echipamentele din rețeaua Mega Image (atât magazinele Mega Image, cât și Shop&Go), poate fi utilizat în toate magazinele din rețea, indiferent dacă e vorba de magazine Mega Image sau Shop&Go.
La categoria nemulțumiri, Mega Image a enumerat următoarele motive:
- codurile de bare ale ambalajelor: unele coduri de bare nu îndeplinesc dimensiunile minime necesare pentru a fi detectate și citite corect de către RVM-uri. Acest lucru poate duce la respingerea ambalajelor chiar dacă acestea sunt eligibile pentru returnare.
- informații inexacte privind dimensiunile și greutățile declarate: există cazuri în care dimensiunile și/sau greutățile recipientelor (așa cum sunt declarate de producători în sistemul RetuRo) nu corespund realității. Respingerea recipientelor de RVM-uri poate fi cauzată de aceste discrepanțe, deoarece sistemul se bazează pe informații clare pentru validare.
În rețeaua Profi, unde încă nu au fost montate aparate automate, iar colectarea se face manual, garanția se poate recupera sub formă de voucher, cash sau transfer în cont. În cazul transferului bancar acesta se poate realiza la solicitarea consumatorului numai cu acordul comerciantului și cu suportarea comisioanelor bancare de către solicitant. La returnarea unui ambalaj într-un magazin Profi se eliberează un voucher care poate fi valorificat în următoarele 12 luni în oricare dintre magazinele rețelei prin efectuarea de cumpărături sau prin preschimbarea lui în numerar sau prin efectuarea de transfer bancar. „Plângeri au existat, privind în principal felul in care este înțeleasă aplicarea sistemului de returnare a banilor, atât de către clienți, cât și de personalul magazinelor”, mai scrie în răspunsul Profi.
La Lidl, toți clienții care vin în magazine pentru a returna ambalajele marcate cu logo-ul SGR vor primi garanția sub forma unui voucher, eliberat de aparatele de colectare separată automată, imediat după încheierea procesului de colectare. Voucherul poate fi schimbat în numerar la casele de marcat sau poate fi utilizat la cumpărături, în orice magazin Lidl din țară, valoarea acestuia fiind scăzută din prețul produselor achiziționate. Pentru a beneficia de garanție, clienții trebuie sa prezinte voucherul la casa de marcat, înainte de a achita cumpărăturile. Voucherele au valabilitate de maximum 12 luni de la eliberarea lor de către aparat și pot fi utilizate individual sau cumulat, clienții având opțiunea de a folosi mai multe vouchere pe același bon fiscal de cumpărături. Valoarea unui voucher nu poate fi segmentată, mai exact, nu se poate elibera rest în bani, dacă prețul produsului achiziționat este sub valoarea voucherului și nici nu poate fi returnată prin transfer bancar.
În ceea ce privește plângerile, spune Lidl, provocarea principală pe care o întâmpină clienții este cea de identificare corectă a ambalajelor care pot fi returnate la aparat, mai exact a celor care au sau nu au logo-ul SGR. „Totodată, unii clienți nu cunosc încă regulamentul de returnare a ambalajelor, astfel că atunci când ajung la aparatele noastre, produsele lor fie sunt deteriorate sau deformate, fie nu au vizibilă eticheta care dovedește apartenența la program sau conțin lichide, motiv pentru care aparatele nu le recunosc și nu le acceptă”, adaugă Lidl pentru Economedia.
La Carrefour, tichetul eliberat de aparatul automat de colectare poate fi transfomat în numerar la casele de marcat sau clienții pot scana codul de bare prin funcția de self scan. Aplicația recunoaște codul de bare de pe tichetul de reciclare și colectează în secțiunea dedicată garanția aferentă acelui tichet. Garanția acumulată în urma scanării tichetelor de reciclare poate fi consumată la cumpărături, fără a mai fi nevoie de tichetul fizic.
La Kaufland, ambalajele golite și nedeformate pot fi returnate la orice automat din magazinele Kaufland, folosind gura de colectare marcată cu „SGR”. Pentru fiecare ambalaj gol introdus, automatul va verifica dacă acesta apare în baza de date a RetuRo, iar apoi va elibera un voucher în valoare de 0,5 lei. Voucherul poate fi utilizat la cumpărături sau decontat la casele de marcat, unde oamenii primesc suma în numerar. Voucherul poate fi folosit în orice magazin Kaufland, fie la cumpărături sau fie dacă este solicitată contravaloarea. Tot procesul de colectare este unul automatizat, nu există puncte de colectare manuală. Acest proces are loc automat, cu ajutorul aparatelor de tip RVM (Reverse Vending Machines).
La Penny, echipamentul RVM emite un voucher cu detaliile returnării, iar valoarea garanției poate fi returnată în cadrul magazinelor, la casele special dedicate. Voucherul poate fi utilizat la efectuarea cumpărăturilor sau poate fi preschimbat în numerar. Consumatorii pot primi bani cash pe ambalajele SGR returnate in orice magazin PENNY.
“Ca modalitate de preluare a ambalajelor returnabile de la deținători, am optat exclusiv să o facem prin echipamente de preluare automată. Însă, în eventualitatea în care sistemul de preluare nu funcționează, suntem pregătiți operational să preluăm ambalajele manual și să restituim valoarea garanției consumatorilor, conform reglementărilor.” se mai arată în răspunsul Penny pentru Economedia. În ceea ce privește plângerile clienților, este menționat faptul că “încă există o ușoară confuzie între ambalajele SGR și celelalte tipuri de ambalaje. Încă este mic volumul ambalajelor SGR reîntoarse spre reciclare, dar suntem optimiști că acest comportament va fi curând adoptat de o plajă cât mai mare de consumatori.”