Sursa foto: Inquam Photos / Justinel Stavaru
Destul de multe proiecte din Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) sunt încă în stadiul de implementare și există încă un număr mare de proiecte semnate de mai bine de șase ani care par să nu fi demarat, arată o analiză realizată de Expert Forum (EFOR), care precizează că sunt și diferențe în ce privește valoarea proiectelor, existând proiecte a căror valoare a crescut de până la 15 – 20 de ori.
EFOR a analizat modul de implementare a programului și situația PNDL la nivelul lunii martie 2022, cum a progresat implementarea proiectelor, cum arată datele disponibile public și ce măsuri au fost luate pentru transparentizarea programului.
Guvernul a suplimentat bugetul programului Anghel Saligny (așa-numit „PNDL 3”) cu 15,5 miliarde pe 6 aprilie motivând numărul mare de cereri primite.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
„Deși fondurile s-au suplimentat, nici până în ziua de azi nu avem o analiză a PNDL, pentru a vedea ce a mers bine și ce trebuie îmbunătățit; conform informațiilor deținute de EFOR nu există niciun raport de audit de performanță realizat de minister, cu excepția celor de audit publicate de Curtea de Conturi, care sunt mai degrabă critice. Mai mult, câteva chestiuni esențiale legate de aprobarea și implementarea proiectelor pentru Programul Saligny, criticate în spațiul public, au rămas nerezolvate. Momentele în care a fost aprobat Programul Saligny, dar și această creștere par să pice ca o fatalitate fix în perioadele în care se alege președintele PNL. Aceste comportamente ne arată cum politicienii folosesc programele de investiții ca ași din mânecă pentru a-și asigura susținerea din partid”, subliniază Expert Forum.
EFOR arată că în 2.651 de cazuri putem vorbi de diferențe în valoarea totală a bugetului aprobat al proiectelor existentă în 2021 versus cea declarată în 2022. Față de 2021 există o creștere de 2 miliarde de lei. În unele cazuri diferența e pozitivă, adică s-au primit mai mulți bani, iar în altele negativă. Există proiecte a căror valoare a crescut de până la 15 – 20 de ori (de exemplu de la 130 de mii de lei la 2,6 milioane), dar și 17 proiecte care au avut scăderi de bugete de peste 50%.
Datele furnizate de MDLPA cu privire la stadiul de implementare conțin discrepanțe, cea mai mare fiind pentru numărul de proiecte finalizate în 2020, adică 1.421 conform datelor din 2022, respectiv 1.007 conform datelor din 2021. De asemenea, există câteva sute de proiecte la care stadiul de implementare este 100%, fără a ști exact în ce an au fost finalizate din punctul de vedere al deconturilor.
Conform datelor disponibile, din PNDL 1 s-a decontat 84% din valoare, pe când din etapa 2 s-au decontat 68% din bani. Per total s-au decontat 73% din bani. Comparativ, în 2021 se decontaseră 83% din PNDL 1, 58% din PNDL 2 și 67% din tot programul
La începutul anului 2021, 5.989 de proiecte era finalizate din punctul de vedere al deconturilor dintr-un total de 11.753 de proiecte. Alte aproape 3.000 erau finalizate în procent de peste 50%. În 2022, numărul a crescut la 7.905 proiecte implementate financiar peste 90%, valorând 23 de miliarde, dintre care 6.838 sunt finalizate în procent de 100%, având o valoare de 19 miliarde; 338 de proiecte au fost implementate între 1 și 10%, însumând alocări de 1,9 miliarde de lei, cel mai vechi fiind semnat în martie 2015; 1.247 proiecte sunt implementate între 1 și 50%, însumând alocări de 8,8 miliarde de lei; 1.029 proiecte sunt implementate între 51 și 75%, însumând alocări de 6,3 miliarde de lei.
Un număr de 569 de proiecte au încă stadiul de decont 0%, însumând 2,2 miliarde de lei. Dintre acestea 80 au fost semnate în 2015, iar 22 din 2016, însumând 430 de milioane. Comparativ, în 2021 aveam un număr total de 768 proiecte (fără cele semnate în 2020) care aveau stadiul de decontare zero, din care 403 proiecte aveau alocări sub un milion lei. Aceste date ne arată că totuși există încă un număr mare de proiecte semnate de mai bine de șase ani care par să nu fi demarat. Dintre aceste proiecte pentru care nu există deconturi 78% se regăsesc la comune, iar 6% la consilii județene.
Un număr de 37 de localități au rămas la gradul de implementare zero. Deși majoritatea au un singur proiect, localitățile Covasna și Micăsa (SB) au câte trei proiecte. Sectorul 5 are patru proiecte în valoarea de 20 de milioane de lei, semnate în 2018-2019 în care nu s-a făcut niciun decont.
Există șapte contracte cu valori de și peste 50 de milioane de lei, din care nu s-a decontat niciun ban, însumând 525 de milioane. Cel mai mare proiect din care nu s-a făcut niciun decont este ”Reabilitare DJ 209B al CJ Suceava”, cu o valoare de 100 milioane, crescut de la 46 de milioane în 2021 – adică deși avem un proiect din care nu s-a decontat nimic, a fost mărit cu 54 de milioane.
Dacă raportăm numărul de proiecte aprobate și cele implementate financiar peste 90%, cele mai bine stau județele Vâlcea, Buzău, Bistrița Năsăud și Dâmbovița, iar cele mai mici rate se găsesc la Caraș Severin și Brașov.
Cele mai multe proiecte din care nu s-a decontat niciun ban se regăsesc la Cernica-IF (25 din 29), CJ Neamț (11 din 63), Sector 2 (13 din 15), Sectorul 4 (9 din 25) și Mun. Botoșani (10 din 23). De altfel, Cernica are o rată de implementare pentru toate proiectele de 43,15%.
„Destul de multe proiecte sunt încă în stadiul de implementare, iar de unele nici măcar nu știm dacă s-au început lucrările. Acest fapt ridică întrebarea dacă alte câteva mii de proiecte finanțate din Saligny vor putea fi implementate, având în vedere că avem proiecte începute în 2015 care nu au fost încă finalizate. Termenele de finalizare a programelor au tot fost prelungite, ceea ce poate ilustra și lipsa de viziune realistă cu privire la capacitatea și resursele necesare pentru a finaliza aceste programe. Concluziile EFOR se suprapun cu cele ale Curții de Conturi din 2020, când instituția observa că nu există indicatori de performanță; numărul mare de proiecte pentru care nu se solicită decontări, ceea ce ilustrează proasta utilizarea a banilor publici prin blocarea acestora; lipsa de control și indisciplina în implementarea programului”, conchide EFOR.