sursa foto: Pixabay/ Pete Linforth
Războiul informaţional se desfăşoară în acest moment în vecinătatea noastră, în Ucraina, iar România nu este exclusă din acest tip de conflict hibrid doar pentru că nu se află într-un conflict direct cu Rusia, avertizează experţii în securitate cibernetică, transmite Agerpres. Din punct de vedere informaţional şi cibernetic, România este deja afectată de acţiuni subversive de dezinformare, atacuri cibernetice şi recent de atacuri împotriva infrastructurilor critice, susține Felix Staicu, director în Clusterul de excelenţă în securitate cibernetică – CYSCOE, citat de agenție.
“24 februarie este o zi care va rămâne în istorie, ziua în care Vladimir Putin a decis oficial lansarea războiului cu Ucraina. Dar, dintr-o perspectivă alternativă, războiul a început cu mult timp înainte, prin acţiuni subversive de război informaţional şi atacuri cibernetice împotriva poporului ucrainean, menite să pregătească terenul pentru o invazie generală. Din perspectiva Kremlinului, atacurile cibernetice sunt înglobate într-o strategie mai exhaustivă de război informaţional, care constă în acţiuni de dezinformare, propagandă, atacuri cibernetice, manipulare şi alte instrumente ale războiului hibrid, menite să scadă motivaţia poporului, să destabilizeze intern un stat, să extragă date-cheie şi să pună bazele unei acţiuni armate (…) Putem observa diferitele faţete ale războiului informaţional, care se desfăşoară în acest moment în vecinătatea noastră, în Ucraina. Ar fi o eroare să considerăm că România este exclusă din acest tip de conflict hibrid fără a fi într-un conflict direct cu Rusia. Din punct de vedere informaţional şi cibernetic, România este deja afectată de acţiuni subversive de dezinformare, atacuri cibernetice şi recent de atacuri împotriva infrastructurilor critice, potrivit comisiei parlamentare pentru controlul activităţii SRI“, este de părere Felix Staicu, director în Clusterul de excelenţă în securitate cibernetică – CYSCOE, şi cofondator al companiei de securitate cibernetică Cyber Dacians şi a think-tank-ului Intel4Patriam.
“Din punct de vedere informaţional, putem prezuma că şi în România ofensiva este în desfăşurare, în special cea cognitivă, prin canalele bine determinate de distribuire a dezinformării. Din punctul de vedere al securităţii cibernetice, o intensificare a atacurilor împotriva României trebuie luată în calcul şi trebuie luate în vedere posibile compromiteri ale infrastructurii critice, băncilor şi instituţiilor, fiind necesară pregătirea unor răspunsuri adecvate pentru fiecare scenariu, pe plan politic, cibernetic, militar, informaţional, economic şi social. Un răspuns adecvat la aceste ameninţări hibride este creşterea rezilienţei în faţa atacurilor informaţionale şi cibernetice. Rezilienţa poate fi îmbunătăţită pe o fundaţie care trebuie să conţină câteva aspecte-cheie, pe lângă altele: o comunicare strategică şi transparentă a Guvernului; o strategie proactivă de implementare a soluţiilor de securitate cibernetică şi a Directivei NIS; programe de conştientizare ale pericolelor din spaţiul informaţional şi cibernetic, atât în mediul public, cât şi în societate; dezvoltarea şi testarea planurilor de contingenţă împotriva diferitelor tipuri de atacuri; colaborarea dintre mediul public, privat şi academic pentru dezvoltarea de iniţiative; dezvoltarea capabilităţilor de răspuns proactiv împotriva atacurilor cibernetice”, se arată în punctul de vedere transmis, vineri, Agerpres.
